Premium
Opera scriitoarei britanice Agatha Christie a fost rescrisă pentru a evita „ofensarea” cititorilor contemporani.
După Roald Dahl şi Ian Fleming, este rândul Agathei Christie să fie în vizorul acestor profesionişti ai indignării. Potrivit The Telegraph, aventurile detectivilor Miss Marple şi Hercule Poirot, care urmează să fie publicate sau au fost publicate din 2020, au fost rescrise şi editate de Harper Collins pentru a elimina orice limbaj potenţial ofensator la adresa cititorului modern, scrie news.ro.
Prin urmare, au fost create ediţii noi ale tuturor investigaţiilor lui Miss Marple şi câteva romane cu Hercule Poirot. Potrivit ziarului, aceste versiuni includ multe modificări în textele publicate între 1920 şi 1976, în special în ceea ce priveşte descrierile, insultele şi referinţele etnice. Astfel, orice menţiune făcută despre o persoană de culoare, evreu sau ţigan a fost eliminată.
Astfel în „Misterioasa afacere de la Styles”, primul roman al Agathei Christie publicat în 1920, când Hercule Poirot subliniază că un personaj este „evreu”, cuvântul nu mai apare în noua versiune. În aceeaşi carte, o tânără având „un stil ţigănesc” devine pur şi simplu o „tânără”. Alte propoziţii au fost pur şi simplu rescrise fără un motiv aparent. În romanul din 1937 „Moarte pe Nil”, personajul doamnei Allerton se plânge de o bandă de copii care o hărţuiesc şi explică „ei se întorc şi se uită, se uită, iar ochii lor sunt pur şi simplu dezgustători, la fel ca nasul lor, iar eu nu cred că iubesc cu adevărat copiii”. În noua ediţie, fraza a fost schimbată: „Se întorc şi se uită, şi se uită. Şi nu cred că îmi plac cu adevărat copiii”.
Pe lângă eliminarea de paragrafe, anumite cuvinte din vocabular au fost modificate sau chiar şterse.
Termenul „oriental” a dispărut, referirile la grupul etnic nubia - locuitorii regiunii care leagă nordul Sudanului de sudul Egiptului - au fost excluse din „Moarte pe Nil”. Anumite formule complet banale au fost, de asemenea, şterse în „Misterul din Caraibe”. Acesta este cazul expresiei „dinţi albi frumoşi” În aceeaşi carte, descrierea unei femei cu „tors de marmură neagră” a fost ştearsă. În „Ultimele cazuri ale lui Miss Marple”, un judecător indian care cere micul dejun nu mai face acest lucru cu „temperament indian”, ci pur şi simplu cu „temperament”. În cele din urmă, în aceeaşi carte, ziarul relatează că „indigen” a fost înlocuit cu „local”.
Cenzura cărţilor lui Roald Dahl a stârnit critici la nivel mondial în februarie. Scriitorul Salman Rushdie, prim-ministrul britanic Rishi Sunak au cerut ca operele literare să fie mai degrabă „conservate” decât „retuşate”.
De data aceasta şi în ceea ce priveşte Agatha Christie, romanciera Joyce Carol Oates a transmis informaţiile pe contul său de Twitter, prezicând următoarea ţintă a cititorilor sensibili: „Următorul este Louis-Ferdinand Celine”.
Într-un interviu publicat de Le Figaro, despre rescrierea operelor lui Roald Dahl, lingvistul Franck Neveu a deplâns „moralizarea limbajului” a cititorilor sensibili. „Suntem în proces de moralizare a limbajului, dar nu există moralitate în limbaj, sunt două entităţi diferite. A considera că trebuie să scoatem anumite cuvinte din dicţionar sau din anumite reguli de joc precum în Scrabble sau cuvinte din romanele lui Roald Dahl, vine din cea mai grosolană ignoranţă a funcţionării limbajului. Şi să ne amintim că este mai puţin o chestiune de cenzură, decât de o strategie comercială pentru a continua să vândă cărţile autorului care a murit cu aproape cincizeci de ani în urmă.
Nu este prima dată când se vorbeşte despre cărţile Agathei Christie. În 2020, „Zece negri mititei” devenise „They were ten”. Această decizie a fost luată de strănepotul scriitorului, James Prichard, pentru a nu „răni”. „Când a fost scrisă cartea, limba era diferită şi am folosit cuvinte care acum sunt uitate...” Să ne amintim că deja, când a fost lansată în Statele Unite, în 1940, titlul cărţii fusese schimbat pentru a deveni „Şi deodată nu a mai rămas niciunul”.
