Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Opinie: Care dintre politicieni mai joacă şah sau sunt simpli figuranţi pe scena politică

portalsm.ro
sah

Adevarul:

Scandalul declanşat de dezvăluirile lui Dan Andronic, referitoare la alegerile prezidenţiale din 2009, are pe lângă forfota creată de televiziuni, analişti etc., o componentă care merită mai multă atenţie, care trebuie analizată şi actualizată.
Este vorba de o necesară radiografie a actualei scene politice. Mai precis, de a vedea care dintre actualii politicieni joacă şah sau sunt simpli figuranţi. Pentru că dincolo de adevărurile sau exagerările din dezvăluirile patronului de la Evenimentul Zilei, legate de capacitatea unor oameni sau instituţii de a modifica (influenţa) rezultatul unor alegeri, este important să vedem cine sunt actorii care îşi pot permite să joace acest joc. Aşa că să lăsăm cercetarea trecutului (alegerile prezidenţiale din 2009) în seama comisiilor şi comitetelor parlamentare (trebuie să îngroape cineva acest subiect), şi să ne îndreptăm atenţia către actualii jucători de şah politic.
Practic, scandalul a picat ca o mănuşă pentru Liviu Dragnea, care a tunat şi fulgerat împotriva serviciilor, a DNA, a Parchetului General, pe care le-a acuzat că încearcă să controleze viaţa politică. Într-o mare măsură, Dragnea şi-a consolidat puterea în PSD pe această idee: că el nu este coordonat de sistem, că el nu acceptă ca serviciile, DNA şi Parchetul să decidă în jocurile politice. Aşa a câştigat PSD-ul şi, implicit, alegerile. A forţat nota, imediat după alegerile parlamentare, la numirea premierului, în persoana lui Sevil Shhaideh, şi a fost nevoit să bată un pas în spate. A venit dezastrul cu Ordonanţa 13, iar Dragnea ajunsese pus la zid. Acum lucrurile se repliază, noul scandal oferindu-i şansa să recupereze terenul pierdut. Dragnea joacă din nou ofensiv. Controlează PSD, Guvernul, Parlamentul. Este cel care deţine PUTEREA, în jurul căreia se aliniază aliaţii declaraţi precum ALDE, dar şi cei de conjunctură, în special în lupta anti-justiţie, precum UDMR şi PMP. Dragnea e pe cai mari. Dezvăluirile lui Dan Andronic îi dau posibilitatea să lovească politic pe unii dintre adversarii săi sau să-i pună la colţ pe unii dintre foştii parteneri care îl încurcă: Băsescu, Kovesi, Maior (naşul lui Ponta), Oprea etc.
Dar liderul PSD are şi el temerile sale. Marea lui problemă este Guvernul Grindeanu. În mod paradoxal, puterea pe care o exercită asupra guvernului este principala lui slăbiciune. Un guvern neperformant, cu rezultate slabe se va transforma într-o piatră de moară pentru Liviu Dragnea. Unele semnele au început să apară, mulţi dintre miniştri dovedindu-se insuficient de pregătiţi pentru a face faţă cerinţelor, iar remanierea lor este doar o chestiune de timp. Poziţia premierului Sorin Grindeanu nu este însă, încă, în pericol. Nu atât timp cât Dragnea nu îşi poate asuma funcţia de premier. Sorin Grindeanu şi primarul Capitalei, Gabriela Firea, au în acest moment o poziţie specială în PSD: sunt două piese importante, indispensabile lui Liviu Dragnea, dar care pot pe viitor, în funcţie de diferite contexte, să revendice poziţia actualului lider PSD.
(...)
Iohannis este contraponderea la puterea pe care Dragnea a câştigat-o în cealaltă tabără.
Preşedintele României este practic obligat, din cauza impotenţei PNL şi USR, să apeleze la servicii, DNA şi Parchet, pentru a balansa echilibrul politic. A reuşit până acum, însă pârghiile de care dispune sunt limitate de barierele funcţiei prezidenţiale. Actiunile sale vor viza în special blocarea unor iniţiative legislative care ar încerca să modifice legile anticorupţie. De asemenea, va acţiona, cu ajutorul serviciilor, pentru a crea breşe în PSD, pentru a limita acţiunile lui Dragnea (secondat în Parlament de Tăriceanu, Iordache, Şerban Nicolae şi Nicolicea) printr-o „deschidere“ în relaţia cu Sorin Grindeanu. Este singura piesă din PSD care poate juca un rol esenţial în strategia preşedinelui de a câştiga lupta cu Dragnea. Apropierea preşedintelui de premierul Grindeanu ar fi un succes politic, dar, ca şi în cazul lui Dragnea, situaţia ar avea două tăişuri. Un eşec al politicilor economice, al guvernării, s-ar putea deconta şi în dreptul său, iar toate jocurile politice, prezentate mai sus, vor fi aruncate la coş de populaţie. În mod ironic, Iohannis şi Dragnea au un scop comun: să asigure o situaţie economică stabilă, care să nu aducă destabilizare şi să nu arunce ţara în criză. Dacă eşuează, va fi interesant de văzut cine le ia locul. Calea e deschisă tuturor, dar, din nefericire, în situaţii de criză cei care profită sunt extremiştii.

Ziarul Financiar:

Fiecare dintre noi se confruntă zilnic cu noua generaţie de taximentrişti, care te întreabă în sictir unde mergi – unde mergeţi – şi dacă nu vrea să efectueze acel serviciu, spune că nu merge în acea direcţie. Asta dacă nu-ţi dublează suma ca să te ducă la destinaţie.
Ce poţi să le faci?
Aproape fiecare taximetrist se plânge de bani, că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu, că nu mai avem industrie, că românii sunt săraci, că Băsescu e dat dracului, e cel mai tare politician, că ăştia de sus vor să-i facă rău lui Gigi Becali, că benzina e scumpă şi străinii scot banii din ţară, că ne-am vândut petrolul la străini etc., dar în final te trimit la plimbare, nu iau cursele dacă nu le convine traseul. Adică nu au nevoie de bani. Dacă vă uitaţi la noua generaţie de taximetrişti, mai tineri, veţi vedea acestă atitudine, de a refuza să facă un serviciu pentru care este plătit şi are o licenţă.
Plus că protestează împotriva lui Uber, că fac evaziune fiscală, că aceste curse cu şoferii noi, fără licenţă, sunt adevărate pericole de siguranţă!
Piaţa serviciilor de bază, deşi este mai bine plătită decât multe joburile din industrie, din fabrici, din supermarketuri, din învăţământ, din sănătate, este tot mai proastă, nu ţine pasul cu cerinţele clienţilor care chiar plătesc pentru acest serviciu. Şi nu puţin.
Din păcate, nu ai prea multe alternative la taximetrişti, curieri, zugravi, electricieni etc.
Este o piaţă rămasă mult în urmă şi care dictează regulile şi preţul şi în final tot nu primeşti serviciul cerut.
Parcă nimeni nu vrea să îmbunătăţească acestă piaţă, deşi sunt clienţi care ar plăti mult mai mulţi bani pentru serviciile solicitate dacă ar putea să fie livrate la timp, în bună regulă şi bună stare.
Probabil că aceia care prestează aceste servicii au mai mulţi bani decât credem noi şi de aceea îşi permit să spună că vin peste o săptămână, sau că nu merg până acolo.
S-ar putea ca sub ochii noştri să se dezvolte o mentalitate în care fiecare este mulţumit cu un anumit venit şi nu ar vrea să muncească mai mult şi mai bine, chiar dacă ar primi mai mulţi bani.

RFI:

Ziua referendumului din Turcia se apropie, vorbim de scrutinul destinat să întărească substanţial puterile preşedintelui Erdogan, şi nu este exclus ca acest eveniment să marcheze şi o ruptura între Uniunea Europeană şi Turcia. Într-un articol publicat în cotidianul francez le Figaro, ministrul turc de externe Mevlüt Cavusoglu încearcă să liniştească opinia publică occidentală şi să demonstreze că Turcia va dispune de fapt de un “regim mai stabil”.
Dacă ar fi să-i dăm crezare demnitarului turc, ţara sa nu-şi doreşte altceva decît să treacă la un regim prezidenţial puternic, după modelul… francez şi american. Iar statul turc ar uma să rămînă unul “laic, democratic şi social” avînd ca proiect principal apărarea valorilor moderne, integrarea europeană şi buna înţelegere cu toţi vecinii.
Nu aceasta este însă şi părerea majorităţii observatorilor occidentali. “Modelul” lui Recep Tayyip Erdogan nu este cel al regimurilor prezidenţiale puternice occidentale, ci mai degrabă cel al regimurilor autoritare încarnate de Vladimir Putin în Rusia sau Xi Jinping în China.
Deputatul francez Pierre Lellouche, fost ministru al afacerilor europene, arată tot în Le Figaro că Turcia devine de fapt al treilea stat islamic în Orientul Apropiat, alături de Iran şi Arabia Saudită. Demnitarul francez are cuvinte critice faţă de Uniunea Europeană care, spune el, nu a avut o politică clară faţă de Turcia după cum nu  are una faţă de Rusia.
Europenii s-au lăsat orbiţi de fapt de dublul joc al lui Erdogan care pe de o parte făcea presiuni pentru integrarea europeană a Turciei dar pe de altă parte islamiza societatea turcă. După cum, tot aşa, Erdogan a jucat un joc dublu faţă de Organizaţia statul islamic, pe de o parte lăsîndu-i pe islamiştii radicali din toată regiunea să tranziteze pe teritoriul turc spre Siria, dar pe de altă parte aliniindu-se în tabăra internaţională a ţărilor care combat terorismul.
Cotidianul Le Monde consideră că pariul lui Erdogan rămîne totuşi destul de riscant. Popularitatea sa este reală, nimic de spus, dar imensa lui dorinţă de a cumula toate puterile ar putea în viitor să-l izoleze tot mai mult. O ruptură cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite ar putea accentua această izolare, în ciuda şantajului exercitat de Erdogan asupra europenilor la capitolul imigraţie.
El lichidează, de fapt, prin acest referendum, pe care după toate probabilităţile îl va cîştiga, aşa-zisul "model turc" combinînd islamul, democraţia, dinamismul economic şi apropierea de Europa. Campania care a precedat acest referendum este simptomatică pentru "metoda Erdogan". Vocile celor care sunt împotriva acestei revizuiri constituţionale au fost înăbuşite, numeroşi intelectuali şi jurnalişti care au exprimat critici s-au trezit după gratii…

Libertatea:

 

75% dintre români petrec Sărbătorile de Paște acasă, anul acesta, în timp ce alți 16% vor sta acasă, dar vor face vizite, iar 5% vor pleca într-o minivacanță, potrivit unui studiu IRES dat publicității vineri. Cercetarea sociologică s-a realizat prin telefon, pe un eșantion de 1.084 indivizi de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național. Perioada anchetei a fost 10-12 aprilie 2017.
Eroarea maximă tolerată a sondajului este de ± 3%.
Potrivit IRES, 98% dintre repondenți spun că obișnuiesc să sărbătorească Paștele. Cu toate acestea, doar 87% dintre ei știu ce anume sărbătoresc creștinii de Paște.
Cei mai mulți dintre intervievați (92%) spun că tradițiile de sărbători sunt importante sau foarte importante pentru ei. Două treimi ale respondenților spun că există obiceiuri tradiționale de Paște specifice zonei în care locuiesc, iar, dintre acestea, cel mai des menționate de participanții la studiu sunt: mersul la biserică (31%), vopsirea ouălor (20%), mersul la udat (7%) și sacrificarea mieilor (7%).
83% dintre intervievați spun că obișnuiesc să participe la slujba de Înviere; dintre aceștia, 72% spun că vor participa și în acest an la această slujbă religioasă. Cei care obișnuiesc să participe la slujba religioasă din Duminica Paștelui se regăsesc în eșantion în proporție de 56%.
Din totalul intervievaților, 16% obișnuiesc să urmărească la televizor slujbe religioase în transmisiune directă duminica, 8% cu ocazia sărbătorilor, iar 36% mai rar. 4 din 10 respondenți, însă, spun că nu fac acest lucru niciodată. Posturile de televiziune pe care obișnuiesc să urmărească cel mai frecvent slujbele religioase transmise în direct persoanele intervievate sunt Trinitas (36%), TVR 1 sau TVR 2 (16%), respectiv Antena 1 sau Antena 3 (7%). Aproximativ 9 din 10 intervievați nu au urmărit niciodată transmisiuni în direct ale slujbelor religioase pe internet, în timp ce 1% o fac frecvent, iar 10% uneori.
Trei sferturi ale respondenților spun că vor merge să ia paști de la biserică anul acesta; în același timp, un sfert s-au spovedit deja, iar un alt sfert urmează să o facă, în timp ce o jumătate fie nu practică acest obicei (17%), fie nu o va face cu această ocazie (32%). Dintre persoanele care s-au spovedit deja, 85% spun că s-au și împărtășit.
45% dintre intervievați declară că au ținut post anterior momentului realizării studiului, în timp ce 18% spun că urmează să țină post fie în Săptămâna Mare, fie doar în Vinerea Mare. În același timp, 15% spun că nu obișnuiesc să țină post, iar 22% nu au făcut-o și nu o vor face cu ocazia acestor sărbători pascale. Post negru au ținut 6% din totalul intervievaților, o treime dintre aceștia făcând asta timp de o zi, o altă treime pentru două până la șapte zile, în timp ce o cincime dintre respondenți spun că au ținut post negru pentru mai mult de o săptămână.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.