Premium
USR şi PNL vor contesta la CCR modificările aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi preventiv şi nici trimişi în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei, la propunerea Ministrului Justiţiei, la rândul său sesizat de Procurorul General.
Potrivit unui comunicat al USR transmis, vineri, Agerpres, punctul 1 din proiectul de lege, care modifică art. 66 din Legea nr. 47/1992, încalcă art. 124 alin. (2) din Constituţie, conform căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, respectiv art. 145 din Constituţie, care nu conferă judecătorilor CCR alte garanţii pentru exercitarea mandatului în afară de independenţă şi inamovibilitate pe durata acestuia, asemenea judecătorilor care au calitatea de magistrat.
În prezent, legea prevede că un judecător CCR poate fi arestat sau trimis în judecată numai la cererea Procurorului General, cu încuviinţarea prealabilă a entităţii care l-a numit în funcţie - Camera Deputaţilor, Senatul, sau Preşedintele României, procedură care urmează o anumită simetrie juridică şi logică.
"Forma modificată instituie în beneficiul judecătorilor CCR o imunitate mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie prevăzute de Constituţie pentru parlamentari, membrii Guvernului şi Preşedintele României, imunitate care acoperă toate faptele săvârşite de aceştia, indiferent dacă au fost comise înainte sau în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă au sau nu legătură cu funcţia deţinută şi indiferent de forma de vinovăţie", se arată în comunicatul citat.
De asemenea, în comunicat se atrage atenţia că punctul 1 din proiectul de lege încalcă şi art. 131 alin. (1) şi (3) din Constituţie referitor la rolul Ministerului Public, deoarece conferă ministrului Justiţiei, un om politic sau numit pe criterii politice, dreptul discreţionar de apreciere cu privire la conţinutul cererii Procurorului General de arestare şi/sau trimitere în judecată a judecătorilor CCR. În plus, prin implicarea unui membru al Guvernului în procedura de sesizare şi încuviinţare a unor măsuri procesual penale împotriva judecătorilor CCR, se încalcă şi art. 145 din Constituţie, care garantează independenţa acestora.
"Totodată, punctul 1 din proiectul de lege încalcă şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în fata legii şi a autorităţilor publice, deoarece conferă judecătorilor CCR un regim juridic mai favorabil în comparaţie cu ceilalţi funcţionari publici, fără a exista motive întemeiate în acest sens, prin eliminarea suspendării din funcţie în situaţia încuviinţării arestării şi/sau a trimiterii în judecată. Mai mult decât atât, această măsură este lăsată la latitudinea Plenului CCR, care nu o poate dispune decât cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, ipoteză foarte puţin probabilă în condiţiile în care judecătorului CCR vizat nu îi este interzisă participarea la luarea deciziei, în pofida existenţei unui evident conflict de interese", se mai arată în comunicat.
Senatorul George Dircă susţine că "judecătorul trimis în judecată penală nu va mai fi suspendat de drept, el va putea face parte din completul de judecată şi va acţiona în continuare ca un arbitru în ceea ce priveşte procedura de legiferare".
"O nouă discriminare faţă de judecătorii de drept comun, care sunt trimişi în judecată penală şi suspendaţi de drept pe perioada cercetărilor. Consider că toţi judecătorii trebuie să fie trataţi în acelaşi fel", a adăugat Dircă, citat în comunicat.
Punctul 2 din proiectul de lege, care modifică alin (3) al art. 68 din Legea nr. 47/1992, încalcă art. 142 alin. (2) din Constituţie, conform căruia judecătorii CCR sunt numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
"Forma actuală a textului de lege, de asemenea neconstituţională, permite judecătorilor CCR să activeze până la 12 ani în cadrul instituţiei, deoarece aceştia pot fi numiţi pentru un mandat complet de 9 ani chiar şi în condiţiile în care au mai deţinut aceasta funcţie pentru cel mult 3 ani, ca urmare a preluării mandatului nefinalizat al unui alt judecător CCR. Forma modificată nu numai că nu soluţionează această problemă, ci dimpotrivă elimină complet condiţia ca mandatul nefinalizat să ajungă la termen în maxim 3 ani, ceea ce permite judecătorilor CCR să activeze până la 18 ani în cadrul instituţiei, adică două mandate întregi, în ipoteza în care un judecător CCR ar demisiona în ziua numirii sale", se mai arată în comunicat.
Plenul Senatului a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, două propuneri legislative de modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, acte normative care prevăd modul de alegere a jucătorilor CCR şi faptul că aceştia pot fi reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi doar cu încuviinţarea plenului Curţii.
Propunerea legislativă a deputatului Adnagi Slavoliub (minorităţi), adoptată de Camera Deputaţilor în 11 aprilie 2017, care modifică mai multe prevederi ale legii inclusiv cele referitoare la arestarea unui judecător CCR, a primit din partea Senatului 81 de voturi "pentru", 19 "împotrivă", înregistrându-se şi patru abţineri. Senatorii USR au votat împotriva acestei propuneri legislative.
"Judecătorii Curţii nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză", prevede actul normativ adoptat.
