DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Organizarea unui referendum odată cu europarlamentarele, subiect de dezbatere națională și în Franța

stiripesurse.ro
vot referendum

În Franța se discută foarte serios pe tema organizării unui referendum concomitent cu alegerile europarlamentarele din 26 mai, însă deocamdată nu s-a conturat o decizie având în vedere că un astfel de demers se poate dovedi o unealtă politică cu două tăișuri.

Digi24:

Organizarea unui referendum în aceeaşi zi cu europarlamentarele, temă de actualitate şi în Franţa, are avantaje dar şi dezavantaje.
Pe lista plusurilor figurează posibilitatea de a ieşi cu capul sus din lunga secvenţă a marii dezbateri naţionale, pe cale să se termine. Apoi, a combina un referendum cu un scrutin – cel european, în speţă – i-ar scuti pe francezi să meargă de două ori la secţiile de votare. In plus, organizarea unui referendum în ziua alegerilor este un lucru care se practică şi pe alte meridiane, de exemplu în SUA. Ca să nu mai vorbim că un referendum concomitent cu europarlamentarele – scrutin la care vin cei mai puţini alegători – i-ar putea mobiliza mai mult la vot pe francezi.
Dezavantajul este însă că un referendum ar oculta, ar face umbră scrutinului european, l-ar pune în planul doi. Este şi argumentul avansat de mai mulţi responsabili politici, fie din partidul prezidenţial, fie din opoziţie, pentru a critica această ipoteză. „Miza europeană este destul de puternică pentru a face din ea o miză europeană. Referendumul este altceva, este ceva cu miză naţională. De aceea nu cred că trebuie amestecate cele două” spunea nu demult Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe. In fapt, un singur ministru, Marc Fresneau, însărcinat cu relaţiile cu parlamentul, a estimat că un referendum poate fi „combinat” cu europarlamentarele din 26 mai. Opoziţia a sărit pe ocazie pentru a critica la unison eventuala cuplare a referendumului cu alegerile. „O manevră” a denunţat Marine Le Pen. Asta cu toate că lidera extremei drepte din Reuniunea naţională a militat dintotdeauna pentru referendum. „Tentativă de abureală” a reacţionat vehement şi Franţa nesupusă, partidul stângistului Jean-Luc Mélenchon. Ecologiştii au agitat spectrul unui „furt” iar Republicanii, partidul conservator, a estimat că un referendum organizat pe 26 mai ar „oculta complet dezbaterea europenelor”. Ori, se ştie, preşedintele Emmanuel Macron este un european convins, şi-a propus să întruchipeze lupta pentru valorile europene. Un referendum în aceeaşi zi cu europarlamentarele i-ar putea păta deci faima la acest capitol.
In fine, se pune problema întrebării sau a întrebărilor ce vor fi eventual puse francezilor. Circulă mai multe teme instituţionale precum reducerea numărului de parlamentari, recunoaşterea votului alb sau limitarea în timp a cumulului de mandate. Este însă puţin probabil ca în caz de referendum, Macron să aleagă întrebări „delicate”, dintre cele puse pe tapet de vestele galbene, precum reintroducerea impozitului pe marile averi. Nu în ultimul rând, liderul de la Palatul Elysée ştie că istoria a demonstrat că referendumul este o unealtă politică cu două tăişuri. Generalul de Gaulle, la sfârşitul anilor 60, a plecat de la putere după un referendum eşuat pe chestiunea reorganizării Senatului. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Toate ţările Europei se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, cu protestele tinerei generaţii, dar şi cu protestele angajaţilor, care văd că firmele la care lucrează raportează profituri tot mai mari (directorii executivi trebuie să-i mulţumească pe acţionari pentru că altfel sunt daţi afară), iar ei nu obţin nimic din acest lucru.
Criza a dus la apariţia naţionalismului şi a unui curent care este împotriva marilor corporaţii şi a politicienilor. În Europa, politicienii şi cei de la guvernare au început să majoreze salariul minim pentru a mai linişti strada.Acum, este rândul companiilor să majoreze salariul minim intern pentru a-şi ţine angajaţii şi a atrage alţii noi.
Companiile din România au nevoie de cel puţin 500.000 de oameni doar pentru proiectele actuale, iar pentru a atrage aceşti oameni, prima soluţie este majorarea salariului minim intern. Şi poate, mai mult, pentru a reduce fluctuaţia de personal şi plecările.
Indiferent dacă România poate sau nu să susţină această creştere salarială de peste două cifre, companiile şi băncile care au planuri de extindere sunt nevoite să apeleze la măsuri capitaliste, de majorare a salariilor, pentru că altfel pierd business.
Acum trei ani scriam că salariul minim net în România trebuie să fie de 2.000 de lei, atunci era 1.000 de lei. S-ar putea ca nici 2.000 de lei net să nu fie un nivel suficient pentru a ţine sau a atrage oameni.
Creşterea salariului minim intern de către companii sau bănci este la început.(Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Uniunea Europeană îşi dezvoltă politicile în relaţiile cu vecinătatea, cu precădere în privinţa vecinilor din Balcanii de Vest, cu vocaţie de a deveni membri ai UE, potrivit angajamentelor de la Consiliul European din Salonic, 2003, şi a statelor Parteneriatului Estic, la celebrarea a 10 ani de Parteneriat şi în perspectiva lansării proiectelor noi în 2020, la validarea realizărilor celor 20 de obiective pentru 2020, proiect în desfăşurare.
Schimbări fundamentale după explozia euroscepticismului
Trei sunt schimbările fundamentale care au loc în politicile europene faţă de vecinătate, cu implicaţii profunde. Ele sunt generate de problemele de atractivitate şi de proiecţie a principiilor şi valorilor europene în vecinătate, de capacitatea transformativă în involuţie a Uniunii Europene faţă de vecinătate şi mai ales de greşeala de a avea un mandat întreg al Comisiei fără extindere, fără comisar pentru extindere, fapt ce a determinat o prăbuşire de imagine şi perspectivă a UE.
De aceea, în Balcanii de Vest am înregistrat cea mai acută stagnare în negocieri şi pentru statele care nu au deschis încă aceste negocieri concrete. Aşa cum am înregistrat stagnare sau chiar paşi înapoi în privinţa statelor din Parteneriatul Estic. O arată toate rapoartele instituţiilor neguvernamentale, rapoartele de ţară şi de progres ale UE, nivelul atingerii obiectivelor din agenda 20 livrabile pentru 2020 şi convergenţa faţă de criteriile de la Copenhaga, în perspectiva deschiderii negocierilor de aderare.
Partenerii trebuie să dovedească reformele, pentru a atrage sprijinul UE
Astfel, în primul rând e vorba despre întoarcerea asimetriei: dacă la început UE era pro-activă şi încerca convingerea aspiranţilor şi partenerilor pentru mai multe angajamente, reforme şi schimbări mai rapide, convergenţă mai mare şi mai substanţială cu valorile şi principiile europene, din acest moment revine statelor aspirante sarcina să convingă UE că sunt real angajate în drumul european, în reforme substanţiale, în conectare serioasă – sau reconectare în unele cazuri ale Parteneriatului Estic, inclusiv cu state asociate – la UE. Aici eforturile vor reveni mai puternic în sarcina capitalelor statelor aspirante.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.