Persoanele ce fac chiar și puține exerciții fizice ar putea avea riscuri mai mici de deces prematur în comparație cu cele sedentare, sugerează un nou studiu realizat în Norvegia.
Cercetătorii au examinat date de la 10 studii publicate anterior ce au folosit accelerometre ce urmăresc mișcarea pentru a măsura proporția exactă a timpului petrecut activ și sedentar de către mai mult de 36.000 de adulți mai în vârstă.
După o urmărire ce a durat în medie 6,7 ani, un total de 2.149 de persoane au murit, sau în jur de 6% din participanți. În comparație cu oamenii ce nu făceau niciun exercițiu, persoanele ce aveau cea mai ridicată activitate fizică au fost cu 73% mai puțin predispuși să moară, indiferent de cât de intensă era. Chiar și cu puține exerciții fizice, oamenii au fost cu 52% mai puțin predispuși să moară prematur se maia rată în concluziile studiului.
Când cercetătorii s-au uitat doar la persoanele ce efectuau activități fizice ușare, ei au descoperit din nou că chiar și puține exerciții de intensitate scăzută au fost asociate cu un risc mai mic cu 40% de deces, în comparație cu cei care nu fac nici un fel de mișcare. Persoanele cu cele mai multe activități fizice de intensitate scăzută au fost cu 62% mai puțin predispuși să moară.
Citeşte şi: Lovitură pentru justiţiabili de la Ministerul Sănătăţii; Se scumpesc expertizele medico-legale
”Descoperirea conform căreia nivelurile mai ridicate de activitate fizică de intensitate ușoară reduc riscul de deces este nouă și sugerează că orice fel de activitate fizică contează. Acest lucru este important în particular pentru persoanele mai în vârstă și cele care are putea să fie incapabile să participe la activități fizie de intensitate ridicată”, a spus autorul principal al studiului Ulf Ekelund, cercetător la Școala Norvegiană de Științe Sportive și Institutul Norvegian de Sănătate Publică din Oslo, citat de Reuters.
Inactivitatea fizică este de mult timp legată de un risc crescut de deces prematur și o varietate largă de probleme cronice de sănătate, dar multe din aceste dovezi au fost bazate pe chestionare ce puteau să nu reflecte adecvat nivelul de exerciții fizice al persoanelor, au scris cercetătorii în ”The BMJ”.
În analiza din prezent, participanții au avut vârsta medie de 63 de ani. Toți au purtat accelerometre timp de cel puțin 10 ore pe zi timp patru sau mai multe zile pe săptămână pentru a se vedea cât de mult se mișcau, intensitatea nivelurilor de activitate și cât timp erau sedentari. Când cercetătorii au exclus persoanele ce au decedat în primii doi ani de urmărire – ce ar fi putut fi mai bolnavi decât ceilalți, ceea ce explică inactivitatea lor – rezultatele nu s-au schimbat.
O limitare a studiului este că a urmărit bărbați și femei la un loc, ceea ce face imposibilă determinarea existenței unor diferențe bazate pe sex în conexiunea dintre nivelurile de activitate și longetivitate. De asemenea, participanții erau la vârsta mijlocie sau vârstnici, deci nu este clar dacă rezultatele ar fi similare pentru adulții tineri.
