Premium
Statele Unite îşi inaugurează luni, la Ierusalim, Ambasada în Israel, realizând promisiunea controversată a preşedintelui Donald Trump, riscând să inflameze furia palestinienilor, care ar putea să protesteze în masă în teritoriile lor, mai ales în Fâşia Gaza, relatează AFP, scrie news.ro.
Ivanka Trump şi Jared Kushner, fiica şi ginerele şi totodată consilierii preşedintelui american, vor lua parte împreună cu sute de demnitari din cele două ţări la ceremonie, începând de la ora locală 16.00 (şi ora României), larg percepută ca sfidând condamnarea comunităţii internaţionale într-o perioadă de mari îngrijorări faţă de stabilitatea regiunii.
Concomitent, la câteva zeci de kilometri de acolo, mii de palestinieni din Fâşia Gaza, aflată sub blocadă, ar putea să mărşăluiască spre frontiera cu israelul, unii cu intenţia proclamată de a încerca să forţeze cu riscul vieţii bariera de securitate.
Armata israeliană şi-a dublat practic efectivele combatante în jurul enclavei Cisiordania - teritoriu palestinian ocupat de Israel, unde sunt anunţate adunări, de mai mică amploare. Aproximativ 1.000 de poliţişti israelieni sunt mobilizaţi la Ierusalim cu scopul de a securiza Ambasada şi împrejurirmile ei, în cartierul periferic Amona.
Concretizând un angajament de campanie, transferul Ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv constituie o ruptură în plus cu decenii de diplomaţieamericană şi consens internaţional. Statutul Ierusalimului este una dintre problemele cele mai spionoase ale ”insoluţionabilului” conflict israeliano-palestinian.
IERUSALIMUL ”RETRAS DE PE MASĂ”
Decizia americană este salutată de către israelieni ca o recunoaştere a unei realităţi istorice de 3.000 de ani pentru poporul evreu. Ea coincide cu marcarea a 70 de ani de la înfiinţarea Israelului, în plină efuziune naţională şi fervoare proamericană.
”Ierusalimul va rămâne capitala Israeluluii indiferent de acordul de pace pe care vi-l imaginaţi”, a declarat duminică premierul israelian Benjamin Netanyahu la o recepţie, în faţa Ivankăi Trump şi a lui Jared Kushner.
Însă iniţiativa unilaterală americană îi înfurie pe palestinieni, în opinia cărora reprezintă esenţa parti-pris-ului scandalos proisraelian afişat de Trump de la întronarea sa în 2017. Ei văd în ea negarea revendicărilor lor cu privire la Ierusalim.
Israelul a ocupat Ierusalimul de Est în 1967 şi l-a anexat. Întregul Ierusalim este capitala sa ”eternă” şi ”indivizibilă”, spune el. Palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala Palestinei, statul la care aspiră.
Sensibilitatea subiectului este exacerbată de religie. Ierusalimul este sfânt musulmanilor, evreilor şi creştinilor.
Trump a promis să medieze între israelieni şi palestinieni la acordul diplomatic ”ultim”. Anunţând pe 6 decembrie că recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, el a vrut să favorizeze căutarea unei păci eluzive, ”retrăgând Ierusalimul de pe masă”, spune el.
Tăriceanu vorbeşte despre o lovitură de stat: ' România a fost obiectul unui experiment'
În opinia comunităţii internaţionale, Ierusalimul de Est rămâne teritoriu ocupat, iar ambasadele nu trebuie să se instaleze în oraşul al cărui statut nu a fost soluţionat prin negocieri între cele două părţi.
Liderul Al-Qaida Ayman al-Zawahiri a îndemnat duminică la jihad contra Statelor Unite afirmând că decizia Washingtonului este proba că negocierile şi ”appeasementul” (”politica de conciliere”) nu le-au servit palestinienilor.
”FRIEND OF ZION”
Dintre cele 193 de state din cadrul Adunării Generale a ONU, 128 au condamnat decizia americană, inclusiv aliaţi ai Statelor Unite ca Franţa şi Regatul Unit. Votul a provocat furia Washingtonului şi ameninţări cu retorsiunea din partea ambasadoarei lor la ONU Nikki Haley.
Protestele provocate de iniţiativa unilaterală americană par îndepărtate. Ierusalimul este pavoazat cu steaguri israeliene şi americane şi afişe care proclamă ”Trump Make Israel Great Again” sau "Trump is a Friend of Zion".
Însă inaugurarea amabsadei - instalate provizoriu în sediul a ceea ce era consultaul american - până la construirea unei noi ambasade are loc într-o perioadă extrem de sensibilă.
Palestinienii percep drept o ”provocare” data aleasă, înainte cu 24 de ore de comemorarea "Nakba" - ”catastrofa” -, care a constituit-o înfiinţarea Israelului pentru sute de mii dintre ei, izgoniţi sau care au fugit de acasă în 1948.
Fâşia Gaza este de la 30 martie teatrul unui ”marţ al întoarcerii”, în care mii de palestinieni se adună de-a lungul frontierei şi care ţine armata israeliană în priză.
De la 30 martie, 54 de palestinieni au fost ucişi de armata israeliană. Israelul acuză mişcarea islamistă Hamas, care conduce teritoriul şi cu care a purtat trei războaie, de instrumentalizarea protestelor şi de faptul că ar căuta să atace sub acoperirea unor manifestaţii fals paşnice.
Armata israeliană afirmă că trage cu gloanţe reale doar ca utim recurs.
Transferul ambasadei americane nu a provocat însă efectul sperat de Israel. Numai două ţări - Guatemala şi Paraguay - s-au angajat ferm să-şi mute misiunile.
