Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Pact istoric: SRI-SIE îngroapă securea războiului

facebook.com
umbra sri

National:

Deja revenirea din corzi a Serviciului de Informatii Externe nu mai tine nicidecum de domeniul „breking news”-ului! Iar in timp ce opinia publica este inca orbita de fumigenele despre cum va fi sau nu impozitata blana ursului din padure, reintrarea in carti a adevaratilor ofiteri de influenta ai SIE, dupa ce serviciul a scapat de multi dintre „casierii” din „zona gri” s-a resimtit din plin in negocierile purtate in ultima vreme de statul roman de pe pozitii de forta, asa cum nu se mai intamplase de multa vreme. Insa si mai importanta pare sa fie vestea ca, gata, SRI-ul s-a intors si el la treaba! Si asta tocmai intr-o perioada extrem de grea, cand multi se grabisera deja sa cante prohodul Serviciului Roman de Informatii.
Iata insa ca de la Politia de Frontiera la ANAF si de la ministere strategice pana la Inspectoratul General de Imigrari, nenumarate structuri ale statului roman au beneficiat din plin, in ultima vreme, de informarile concrete, la subiect, ale SRI-ului, dupa revenirea cu picioarele pe pamant ale principalului serviciu secret al tarii. Insa, de departe, cea mai surprinzatoare veste si, totodata, cea mai importanta pentru sistem este faptul ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noatra, in aceste zile se negociaza intens un veritabil pact istoric intre SIE si SRI. Care, in urma solicitarilor punctuale ale partenerilor strategici, ar trebui sa asigure protectia informativa a unor proiecte economice pe termen lung, unele vitale nu doar din punct de vedere financiar, dar si din punct de vedere al securitatii globale in aceasta zona a lumii.
Iar dupa ce rivalitatea istorica dintre cele doua servicii nu mai dadea nimanui vreo speranta privind o potentiala coabitare, iata ca, totusi, minunea este pe cale sa se intample. Si chiar daca aceasta colaborare „cu japca” este ceruta insistent de catre partenerii americani si israelieni, este de notat totusi faptul ca, dupa multi ani, atat conducerea operativa a Servicului de Informatii Externe, cat si noua sefie eminamente „tehnocrata” de la nivelui SRI sunt la un pas sa ingroape securea razboiului. Si sa-si instruiasa proprii oameni trimisi in aceste misiuni comuna nu doar sa nu-si „dea la gioale”, ca pana acum, dar chiar sa colaboreze intre ei…
S-au intors la treaba!
Greu de explicat ce s-a intamplat la nivelul conducerii operative a Serviciului Roman de Informatii in ultima vreme, dar cert este ca ofiterii s-au intors la treaba, oferind institutiilor statului roman informatii de prima mana, fara circul mediatic adiacent.
Iar rezultatele nu au incetat sa apara, inclusiv „imblanzirea” anumitor multinationale care pana acum refuzasera sa bage barem in seama emisarii statului roman fiind, intr-o buna masura, tot rezultatul noii strategii adoptate de catre SRI. Care, in plus, se afla in plina campanie de sprijinire a „asanarii” a diverse institutii si ministere de „oamenii nepotriviti”, punand pentru prima oara la dispozitia factorilor de decizie, cu franchete, informatiile despre cei care, de exemplu, ocupa functii de conducere, fara a avea insa avizele ORNISS. Asa ca respectivii „nemuritori”, marea lor majoritate apartinand unor increngaturi transpartinice, trag in zadar sperante ca vor ramane in continuare pe pozitii, intrucat se lucreaza deja intens la intocmirea listelor negre cu cei care nu au acces la informatii. Si, normal, nu pot exercita nici functii de conducere care implica acest acces. Asa ca, in curand, se va recurge la o „perie” in cam toate ministerele si alte structuri, urmand a fi dati la o parte toti cei care nu indeplinesc aceasta conditie minimala. Desigur, poate si pana acum SRI-ul stia cine are si cine nu ORNISS-ul, dar isi facea propriile jocuri. Marea noutate este insa ca de aceasta data, toate datele informative au fost puse la dispozitia factorilor de conducere a diverse minsitere, structuri sau institutii, asa ca nu mai este loc de apasarea obisnuitelor butoane subterane, ca in trecut…
Primele tatonari
Dincolo de interesele politice meschine, Romania joaca pe cai mari in ultima vreme, fiind vorba aici de catre derularea catorva proiecte de interes strategic nu doar pentru noi, dar si pentru principalii parteneri externi. Iar daca pana acum, in functie de „afinitati”, strainii se obisnuisera sa mearga fie pe mana SRI, fie pe cea a SIE in derularea anumitor proiecte comune, iata ca, de aceasta data, s-a „spart gheata” si au fost cooptati atat oameni de la SIE, cat si de la SRI, pentru ducerea la bun sfarsit a misiunilor extrem de sensibile. Desigur, aceasta idee putea parea multora, de la bun inceput, drept „inceputul sfarsitului”, chiar daca era vorba despre cererea expresa a „jupanilor” de peste Ocean. Numai ca, surpriza, cel putin deocamdata nu a rabufnit niciun orgoliu, nu s-a dat nicio perversa sub centura. Din contra, dupa cum sustin sursele noastre, cei de la SIE ar fi intervenit in propria lor zona de influenta pentru a nu fi deconspiarti cei de la SRI , a caror prezenta intr-o misiune externa nu era vazuta cu ochi buni. Iar mana de ajutor intinsa de SIE ar fi fost acceptata  de catre noii sefi ai SRI-ului, care au pus la dispozitie, la randul lor, informatii vitale pentru oamenii generalului Silviu Predoiu. Ceea ce a dus la purtarea primelor tatonari, fie ele si prin intermediari, intre conducerile celor doua servicii care, de la infiintarea lor sub noua forma organizatorica, nu au colaborat practic niciodata pana acum. Desigur, probabil pana la un „tete- a – tete” intre Silviu Predoiu si Razvan Ionescu mai este ceva vreme, dar se pare ca primii pasi au fost deja facuti in acest sens.

Adevarul:

Curtea Constituţională va dezbate joi pentru a cincea oară Legea care îi interzice unui condamnat penal să aibă o funcţie în Guvern. Potrivit unor surse juridice, magistraţii CCR sunt împărţiţi în două tabere, diferenţa urmând să fie făcută de doar un singur vot. Dacă judecătorii îşi respectă jurisprudenţa, Legea de funcţionare a Guvernului ar trebui să păstreze criteriile de integritate.
Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) vor decide joi dacă Legea de funcţionare a Guvernului, care în acest moment îi interzice unui condamnat penal să facă parte din Executiv, este constituţională sau nu, ca urmare a sesizării Avocatului Poporului Victor Ciorbea. Va putea Liviu Dragnea să fie premier? Aceasta este adevărata miză a sentinţei de azi, în condiţiile în care liderul PSD, condamnat la doi ani cu suspendare, nu şi-a ascuns ambiţiile de a conduce Guvernul, catalogând această lege „profund nedreaptă“. Din luna ianuarie - de când Legea a ajuns pe masa CCR -  judecătorii au amânat verdictul de patru ori, trageri de timp nemaîntâlnite şi nefireşti în istoria Curţii.
Surse din interiorul CCR au povestit pentru „Adevărul“ că decizia va fi pe muchie de cuţit, în condiţiile în care cei nouă judecători sunt împărţiţi în două tabere egale, urmând ca, foarte probabil, balanţa să fie înclinată de un singur vot. „Sunt argumente puternice şi pro, şi contra, de aceea unii judecători se hotărăsc foarte greu. Ba mai mult, la o şedinţă unii au fost pro, iar la următoarea s-au răzgândit. Să vedem ce va fi joi, când e aproape imposibil să mai avem o nouă amânare“, au declarat sursele citate pentru „Adevărul“.
Pe lângă argumente, există şi presiunea publică inevitabilă la adresa Curţii, în condiţiile în care sentinţa îl vizează direct şi imediat pe Liviu Dragnea, liderul PSD care a fost împiedicat să ajungă premier după câştigarea alegerilor tocmai de criteriile de integritate stabilite de Legea de funcţionare a Guvernului.  „E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică“, a recunoscut, inabil, şi preşedintele CCR Valer  Dorneanu. În urma acestei afirmaţii, lui Valer Dorneanu, deşi preşedinte, i s-a interzis să mai facă declaraţii în numele Curţii Constituţionale, orice decizie fiind anunţată doar pe e-mail.

Ziarul Financiar:

România a avut cea mai redusă creştere a PIB-ului exprimat în miliarde de euro dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, între 1989 şi 2016, de patru ori, în condiţiile în care în Bulgaria PIB-ul a crescut de 4,1 ori, iar în Ungaria, Republica Cehă şi Polonia de 5-7 ori, se arată într-un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, dat ieri publicităţii în cadrul conferinţei „Dincolo de PIB: dezvoltare umană şi bunăstare“, organizat de Institutul Aspen România la  Palatul Parlamentului.
„Trebuie să acceptăm că faza de tranziţie s-a terminat, iar ceea ce am obţinut este cea mai polarizată economie şi societate din Europa, cu un grad ridicat de dezagregare. România este complet deze­chilibrată, după ce în toată această perioadă s-a dus o politică a veniturilor mici, despre care s-a spus că este necesară. Astăzi, doar 59% dintre români spun că sunt satisfăcuţi de viaţa lor, faţă de 83% din cele 15 ţări cele mai dezvoltate din UE“, a spus Cătălin Zamfir, academician, profesor de sociologie.
Astfel, România avea în 1989 un PIB de 42,6 mld. euro, în timp ce PIB-ul Poloniei era doar cu 50% mai mare, în valoare de 64,3 mld. euro. În 2016, PIB-ul României a fost de 169,4 mld. euro, iar cel al Poloniei de 432,4 mld. euro, de 2,5 ori mai mare. Institutul Aspen, un think-tank ame­rican reprezentat în România de fostul mi­nistru de externe Mircea Geoană, a invi­tat ieri economişti, şefi de instituţii, membri ai Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Parlament, miniştri şi parteneri din sectorul privat pentru a discuta cum se poate mă­sura dezvoltarea şi bunăstarea unei economii dincolo de parametrul PIB per capita.
România are astăzi un PIB per capita de 8.000 de euro, adică un sfert din PIB per capita în Germania sau Franţa, exprimat în valoare nominală. Măsura bunăstării şi a calităţii vieţii dincolo de dimensiunea PIB per capita a devenit o preocupare şi în sectorul privat.
Şerban Toader, senior partner KPMG România, a spus ieri că între dezvoltarea economică din România şi cea din Occident este de fapt o distanţă mai redusă decât cea reflectată de diferenţa de PIB per capita.
La PIB per capita, raportul KPMG arată în mod surprinzător că tendinţa de convergenţă întârzie, Germania mergând mai repede în ultimii 25 de ani decât România.
Conform unui index realizat de ONU, Human Development Index, România are un indice de 0,793, pe când Germania este la 0,916. Un alt indice, Legatum Prosperity Index, care analizează bunăstarea ţărilor, citat de KPMG în raportul „Evoluţia bunăstării în România“, dat recent publicităţii şi pus de asemenea în dezbatere ieri, arată că România este la 61,67 de puncte, în timp ce Germania este la 76,83 de puncte. Astfel de indici arată că diferenţa dintre România şi ţările din vestul Europei este mai redusă decât o indică simpla comparaţie a PIB per capita sau a salariilor, crede Şerban Toader.

RFI:

Emmanuel Macron spune ca isi doreste o refondare a Europei, reconstructia Uniunii pe noi baze, in timp ce Marine Le Pen anunta o Europa a natiunilor suverane si a popoarelor libere.
Macron nu vede Franta decat in interiorul Uniunii, iar termenul se regaseste cu generozitate in discursul sau, in timp ce fosta lidera a Frontului National, suspendata acum, clameaza o Franta independenta, promitind sa redea poporului “suveranitatea monetara, legislativa, teritoriala si economica”. Emmanuel Macron spune ca zona euro trebuie sa se reformeze pentru a putea sustine cresterea económica si de aceea cere un buget propriu din care sa fie finantate investitiile viitoare si la care sa se faca apel in caz de criza, asa cum a mai fost recent. Ba chiar ar fi nevoie de un minister de finante si un parlament al zonei euro, crede Macron, institutii ce ar urma sa faca mai transparente si mai democratice deciziile luate la Bruxelles. Fost ministru de finante, liderul miscarii En Marche nu pune la indoiala regulile politicii europene in chestiuni de buget, dar ar vrea o reducere a deficitelor Frantei, astfel incit sa aiba un cuvint mai greu in fata Germaniei. Sa nu uitam ca Macron a fost sustinut puternic de catre presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker si de catre Ggvernul german al Angelei Merkel.
De partea cealalta, Marine Le Pen nu mai ameninta vehement cu parasirea Uniunii, dar spunea ca raminerea in zona euro ar fi un pacat si de aceea propune o masura radicala – readoptarea unei monede nationale, mai bine adaptata economiei locale, alaturi de posibilitatea ca statul sa se finanteze direct de la Banca Nationala astfel incit sa fie evitate presiunile din partea pietelor monetare internationale. Ar fi totusi de remarcat faptul ca in ultimele zile tonul doamnei Le Pen s-a mai inmuiat, iar retragerea Frantei din zona euro nu mai este calul de bataie preferat. De altfel, subiectul nici macar nu apare in intelegerea semnata de Frontul National cu formatiunea lui Nicolas Dupont-Aignan, cel anuntat a fi prim ministru in cazul in care Le Pen obtine presedintia. Si asta poate pentru ca sondajele de opinie au scos in evidente teama francezului obisnuit de ce s-ar putea intimpla odata cu parasirea zonei euro, astfel incit candidata Frontului National si-a adaptat discursul si vorbeste acum de posibila co-existenta a unei monede comune europene si a uneia nationale, desi nici macar cei mai buni analisti financiari nu pot explica cum ar functiona un astfel de sistem dual.
Un alt punct de divergenta in chestiuni economice intre cei doi il reprezinta pozitia fata de acordurile internationale. Le Pen este adversara declarata a intelegerilor de acest fel, asa cum sunt CETA, acordul de liber schimb cu Canada, sau TTIP, cel cu Statele Unite ala Americii, si propune in loc dezvoltarea unor circuite scurte de la producator la consumator. Frontul National vorbeste de un asa numit « protectionism inteligent », ceea ce ar insemna fie ca pietele publice ar fi rezervate firmelor franceze, fie taxarea importurilor in functie de ceea ce se produce in Franta. Macron nu se vrea atit de izolationist in chestiuni economice si propune pastrarea pietelor si proiectelor publice pentru investitorii europeni. De asemenea, el ramine favorabil marilor tratate economice si liberului-schimb, insistind totusi asupra necesitatii unei « Europe care sa se protejeze in procesul de globalizare », asta insemnind inclusiv instrumente financiare care sa descurajeze politicile de dumping, adica vinzarea in pierdere, asa cum face de multe ori China.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.