Palestinienii, care se opun aprig planului american în Orientul Mijlociu, se declară pregătiţi să relanseze negocieri directe cu israelienii

Palestinienii, care se opun aprig planului american în Orientul Mijlociu, se declară pregătiţi să relanseze negocieri directe cu israelienii, potrivit unui text remis Cvartetului - Uniunea Europeană (UE), ONU, Rusia şi Statele Unite -, consultat de AFP, potrivit news.ro.

Salutat drept ”istoric” de către Israel, planul preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a unor porţiuni din Cisiordania ocupată şi înfiinţarea unui stat palestinian pe un teritoriu fragmentat şi care nu are capitala la Ieruslaimul de Est.

Statul evreu urmează să se pronunţe începând de miercuri asupra implementării acestui plan controversat, în timp ce liderii palestinieni îndeamnă de mai multe săptămâni comunitatea internaţională să-l respingă ferm.

Citește și: E război total! Silviu Mănăstire îi răspunde lui Cătălin Tolontan: Când ai combinații politice cu cei de la USR-PLUS, e suficient să îi prostești pe cei mai slabi de înger

La începutul lui iunie, premierul palestinian Mohammed Shtayyeh a dezvăluit existenţa unei contra-propuneri palestiniene, însă fără să ofere prea multe detalii.

”FORŢE INTERNAŢIONALE”

Într-un text remis Cvartetului, după care AFP scrie că a obţinut copie, palestinienii se declară ”pregătiţi să reia negocierile bilaterale directe de acolo unde s-au oprit”.

”Nimeni nu are atât interes ca palestinienii să ajungă la un acord de pace şi nimeni nu are atât de pierdut ca palestinienii în absenţa păcii”, se arată în acest text de patru pagini.

”Suntem pregătiţi să avem statul nostru, cu un număr limitat de arme şi o forţă de poliţie puternică, pentru a impune respectarea legii şi ordinii”, afirmă Autoritatea Palestiniană.

”Suntem pregătiţi să acceptăm prezenţa unei terţe părţi mandatate (de ONU) în vederea (...) asigurării respectării acordului de pace cu privire la securitate şi frontiere”, adaugă ea, menţionând NATO la ”conducerea unor forţe internaţionale”.

În text se propun de asemenea ”modificări minore ale frontierelor care vor face obiectul unui acord reciproc, pe baza frontierelor” de dinainte de iunie 1967, când Israelul a început să ocupe Cisiordania.

Citește și: Cozmin Gușă îl face praf pe avocatul Gheorghe Piperea: Ipocrizia și nesimțirea din jurul scandalului Mugur Isărescu

Atunci când a dezvăluit această contra-propunere, la 9 iunie, Shtayyeh a precizat că transferul de teritoriu va avea loc ”de la egal la egal” în funcţie de ”mărime şi valoare”.

În problema statutului Ierusalimului, unul dintre punctele de blocaj în soluţionarea conflictul israeliano-palestinian, palestinienii îşi reiterează voinţa de a face din partea de est a oraşului - ocupat şi anexat de Israel - capitala Palestinei, statul la care aspiră.

”Dacă israelul declară anexarea oricărei părţi a teritoriului palestinian, acest lucru va însemna în mod necesar anularea tuturor acordurilor semnate”, se avertizează, în încheiere, în document.

Peste 2,8 milioane de palestinieni trăiesc în Cisiordania, unde locuiesc de asemenea aproximativ 450.000 de israelieni în colonii considerate ilegale în dreptul internaţional.

În afară de alipirea la Israel a aproximativ 100 de colonii evreieşti, statul evreu vrea să anexeze Valea Iordanului, o câmpie agricolă care reprezintă 30% din suprafaţa Cisiordaniei.

Citește și: Ludovic Orban, despre măsurile de relaxare: Evoluţia numărului de cazuri ne-a şi determinat să amânăm alte măsuri de relaxare

”ATITUDINE DISCRIMINATORIE”

Ministrul israelian al Apărării Benny Gantz a apreciat luni că anexarea Cisiordaniei ar trebui să aştepte până când se termină pandemia covid-19.

Pe măsură ce are loc ieţirea din izolare, numărul persoanelor contaminate a reînceput să crească în Israel, care a reuşit într-o primă fază să oprească epidemia relativ bine.

”Tot ceea ce nu are legătură cu bătălia împotriva coronavirusului va aştepta până după virus”, a declarat Gantz, iar biroul său a precizat ulterior că se referea în mod expres la planul anexării.

Biroul premierului Benjamin Netanyahu nu a comentat imediat aceste declaraţii.

ONU a denunţat luni ilegalitatea proiectului anexării şi a avertizat că ”undele de şoc (...) vor dura decenii şi vor fi extrem de prejudiciabile Israelului, dar şi palestinienilor”.

”Există încă timp să se revină asupra acestei decizii”, a insistat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet într-o declaraţie scrisă.

Ministerul israelian de Externe a acuzat-o de ”politizarea” acestui dosar şi a subliniat că Israelul a anunţat în februarie ”îngheţarea relaţiilor cu Înaltul Comisariat, din cauza atitudinii sale unilaterale şi discriminatorii faţă de statul evreu”.