Premium
Parlamentului European dezbate și votează marți rezoluția privind statul de drept din România. Textul semnalează îngrijorarea instituției UE referitoare la modificarea legislației penale și judiciare din prisma potențialului de a submina independența sistemului judiciar și lupta anticorupție.
Vezi AICI proiectul de rezoluţie! (.pdf)
Textul rezoluției Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituției UE privind modificarea legislației penale și judiciare din România din prisma potențialului de a submina independența sistemului judiciar și lupta anticorupție.
Rezoluția vine și ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis.
Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 13 recomandări către România și instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul judiciar și lupta anticorupție.
Citește și: Mare ATENȚIE! Cine poate primi al 13-lea SALARIU în decembrie 2018 - Vești pentru milioane de angajați
Totodată, dacă aceasta rezoluție va fi aprobată, Parlamentul European condamnă "intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018".
Textul rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:
Vezi AICI proiectul de rezoluţie! (.pdf)
1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin și drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;
2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislației privind legislația penală și juridică românească, în mod special de potențialul de a submina în mod structural independența sistemului juridic și capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupției în România, cât și să afecteze statul de drept;
3. Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;
4. Invită autoritățile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;
5. Îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupția; și să aplice strategia națională anticorupție;
6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;
7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi față de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;
8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;
9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, așa cum este prevăzut în Tratat;
10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;
11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;
13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României".
La dezbaterea din octombrie din plenul PE, a participat şi premierul Viorica Dăncilă, care a cerut Comisiei Europene să dea socoteală de ce în rapoartele MCV nu s-a scris despre protocoale şi încălcarea drepturilor omului în România. Ea a susţinut că ”milioane de români” s-au aflat sub monirotizarea serviciilor secrete şi că există hotărâri judecătoreşti care arată cum s-au falsificat probe sau cum erau santajaţi martorii pentru a obţine de la ei mărturii mincinoase. ”Nu am venit să dau socoteală, am venit pentru că vă preţuiesc şi vă respect. Cer acelaşi respect pentru poporul român. Pentru cine vrem să construim un sistem de justiţie viabil în România: pentru MCV, pentru politicieni? Nu, vrem să facem o justiţie independentă pentru cetăţeni. De la cetăţeni trebuie să înceapă orice discuţie”, a afirmat Viorica Dăncilă.
În finalul dezbaterii din Parlamentul European, premierul a acuzat dezinformările privind situaţia din România şi a susţinut că Guvernul pe care îl conduce ”este iubit de români” şi se bucură de o largă susţinere populară.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a reluat criticile aduse Guvernului român, spunând că ultimele evoluţii privind modificările asupra legilor justiţiei şi a codurilor penale sunt o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi că situaţia din România s-a deteriorat. El a mai spus că până acum Parlamentul României nu a dat semne că răspunde recomandărilor organismelor europene. "Cred sincer că încă mai avem o şansă să schimbăm situaţia", a afirmat Timmermans.
De asemenea, el a cerut ca autorităţile române să înceapă o investigaţie cu privire la protocoalele serviciilor de informaţii cu instituţiile din justiţie, pentru că este nevoie de o independenţă a justiţiei.
În finalul dezbaterii, Timmermans a spus că în cei aproape 30 de ani de la căderea dictaturii din România ţara noastră a făcut progrese enorme şi, pe ultima sută de metri a acestui maraton, riscă să nu treacă linia de sosire, el cerând autorităţilor să ţină cont de raportul MCV şi de toate recomandările organismelor europene. "Dacă Comisia trebuie să fie extrem de brutală pentru evaluare, o vom face. Nu este o ameninţare, noi suntem gardienii tratatelor şi ne luăm acest rol în serios", a avertizat oficialul european.
