Sloganul partidelor neparlamentare 'Încă existăm!' s-a combinat în această toamnă cu îndemnul formațiunilor de opoziție 'E nevoie de o alternativă!' în ceea ce se anunță o cursă încinsă pentru un loc în eșalonul 1 de putere de la București.
Pro România va începe un „recensământ intern” pentru a se număra câți mai sunt în partid după ce au ratat intrarea în Parlament la ultima rundă de alegeri. Formațiunea desprinsă din PSD și condusă de fostul premier Victor Ponta va organiza ulterior un Congres care să dea partidului o direcție de acțiune pentru alegerile din 2024 și o nouă conducere. Pro România își dorește să participe la o alianță politică sub umbrela PSD și primirea recentă a formațiunii în Partidul Socialiștilor Europeni (PES) reprezintă un pas în această direcție pentru că stânga europeană va îndemna formațiunile membre să colaboreze la nivel național în vederea creșterii șanselor de guvernare. Ca să intre pe radarul PSD și să obțină o înțelegere convenabilă, Pro România are însă nevoie să confirme că are capacitatea să adune voturi. Strategia Pro România va fi să își valorizeze experiența prin imaginea lui Victor Ponta, Corina Crețu și Eugen Teodorovici, printre alții, pe următoarea rețetă: 'Avem expertiză, iată soluțiile'. Pro România își va construi campania de revenire în politica centrală pe amintirea realizărilor din fostele guvernări Ponta.
Tot sub umbrela PSD ar dori să abordeze alegerile din 2024 atât ecologiștii din PER cât și umaniștii din PUSL. Partidul Ecologist Român colaborează deja cu social-democrații în teritoriu, fostul edil Antonie Solomon oferind o descriere plastică a orientării partidului: PER este o buturugă mică care încape în orice sobă, iar soba este PSD, cel puțin la Dolj. De cealaltă parte, PUSL are nu doar parlamentari care activează în grupul social-democrat de la Camera Deputaților, ci și campanii politice comune, precum și un europarlamentar, Maria Grapini, aflat în relații bune cu social-democrații.
ALDE a organizat un Congres pentru a arăta că încă mai există și și-a ales o conducere tricefală: Varujan Vosganian (fost ministru), Mohammad Murad (om de afaceri) şi Mircea Minea (primar). Partidul desprins din PNL își caută o nouă identitate după ce a rămas în afara Parlamentului și nu mai este condus de Călin Popescu Tăriceanu. ALDE a avut negocieri atât cu PMP cât și cu PNL pentru o colaborare politică, dar grupurile interne s-au acuzat reciproc de negocieri pe persoană fizică și toate pistele au căzut. ALDE a pornit pe drumul spre alegerile din 2024 cu promisiunea că nu se va dizolva în alt partid, dar cu dorința de a participa la o construcție politică mai largă, precum și cu o zestre de aproape o mie de aleși locali. Formațiunea este deschisă să participe atât la o platformă de opoziție, cât și la o construcție cu un partid mare aflat la putere. Strategia ALDE enunțată la Congres este de a acționa pe modelul societății civile.
Grupări din PMP au cochetat cu PNL (fuziunea a picat), cu AUR (la iniațitiva lui Cristian Diaconescu) și cu ALDE (s-a reușit doar transferarea fostului lider Daniel Olteanu), dar toate aceste aventuri politice nu au condus la un proiect politic mai amplu. Partidul condus de europarlamentarul Eugen Tomac a găsit însă o variantă și s-a apropiat tot mai mult de USR și Forța Dreptei. Cele trei partide vor să formeze o Dreaptă Unită pentru alegerile din 2024, ca alternativă de opoziție la actuala guvernare. PMP are aleși locali dar nu are parlamentari, USR are parlamentari dar are puțini aleși locali, în timp ce Forța Dreptei, partid rupt din PNL și condus de Ludovic Orban, este o formațiune nouă în plină expansiune și în care s-au transferat parlamentari liberali. Fiecare partid are nevoie de celelalte: aleșii locali ai PMP sunt momiți de liberali și social-democrați și au nevoie de perspectiva unui PMP care nu este izolat. USR este măcinat de noul partid REPER înființat de Dacian Cioloș care îi aspiră nemulțumiții și îi diluează forța politică, în timp ce Forța Dreptei nu a trecut încă prin niciun test electoral și are nevoie de orice mână de ajutor poate găsi.
Au apărut tatonări și pentru formarea unui Bloc Suveranist, în care s-ar putea angaja PNCȚD și Alianța pentru Patrie, ambele formațiuni fiind marcate de tensiuni interne. PNȚCD și-a exclus singurul europarlamentar, Cristian Terhes, în timp ce APP, partid nou-înființat după ieșirea lui Liviu Dragnea din închisoare, s-a delimitat de fostul lider PSD și acum este condus de Codrin Ștefănescu. Partidul Neamul Românesc, Forța Națională, Partidul România Noastră și Blocul Unității Naționale ar intra și ele în hora suveranistă. O eventuală construcție politică în acest sens ar reprezenta o alternativă la partidul parlamentar AUR.
Pe scena politică mai există partide reprezentate parlamentar precum Alternativa Dreaptă și REPER care vor și ele să joace un rol în anul electoral 2024. În Alternativa Dreaptă s-au înscris parlamentari plecați din AUR, în REPER au migrat parlamentari plecați din USR. Un partid anonim, SOS România, a devenit cunoscut după ce a primit-o în rândurile sale pe Diana Șoșoacă.
Comentează