DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Partidele îl sfidează pe Iohannis

revista presei

Evenimentul Zilei:

Stirea potrivit căreia Senatul a reexaminat Legea finanțării partidelor a trecut, ieri, neobservată. În mod normal, având în vedere că forma pe care i-au dat-o senatorii este scandaloasă, ar fi trebuit să stârnească multe valuri în mass media... Senatorii, inclusiv cei liberali, și-au permis să-l sfideze pe Klaus Iohannis, fără teama că președintele sau presa i-ar putea descoperi. În opinia mea, reexaminarea cerută de șeful statului este, pe fondul numeroaselor tăceri și inacțiuni, gestul politic cel mai consistent făcut de acesta. Cel puțin până în momentul de față. Cu atât mai mult că președintele le-a cerut partidelor să rezolve o chestiune spinoasă, una din principalele surse ale corupției politice: finanțarea partidelor din bani negri. Încă un amănunt: votul de ieri, din Senat, a avut loc la doar câteva zile după celebrele discuții dintre Klaus Iohannis și partide, de la Palatul Cotroceni, în care președintele a insistat, încă o dată, asupra acestei chestiuni. Reprezentanții partidelor aveau, deci, proaspete în minte doleanțele președintelui. Nu le-a păsat câtuși de puțin... Inițial, parlamentarii au prevăzut posibilitatea ca partidele să se poată împrumuta pentru a-și finanța activitatea sau campaniile electorale. Prevederea era foarte vagă și legaliza, practic, folosirea banilor negri. Șeful statului nu a fost de acord și a cerut reexaminarea actului normativ. Din păcate, solicitarea a fost superficial redactată... Partidele abia așteptau. S-au strecurat cu grație prin portița lăsată deschisă de șeful statului. Au păstrat împrumuturile, dar le-au reglementat, chipurile, draconic. Au stabilit că se vor face numai prin acte notariale autentice, iar în contract se va prevedea modul și termenul de restituire al acestora. Termenul de restituire nu poate fi mai mare de trei ani, și numai prin virament bancar. Ar trebui să le fim recunoscători că au scris asta în lege, că alt fel ar fi legalizat și spălarea de bani. Asta mai lipsea. Este evident că, indiferent de cum sunt reglementate, ele vor favoriza mereu folosirea banilor negri. Cum ar fi putut renunța partidele la mecanismul oneros prin care își finanțează activitatea? Doar pentru că vrea Klaus Iohannis? Legea va merge, probabil, la promulgare, șeful statului nu o va putea refuza a doua oară și, bag mâna în foc, nici nu va exprima vreo nemulțumire publică. Pe de o parte, îi înțeleg pe parlamentari. De ce ar contribui ei la România lucrului bine făcut, dacă președintele nu spune clar cum anume să o facă?

Digi24:

Analistul Emil Hurezeanu a vorbit despre scandalul iscat zilele acestea în Germania, unde cancelarul Angela Merkel critică serviciul de informaţii externe german pentru complicitate cu CIA împotriva intereselor cetăţenilor şi firmelor europene şi germane. Analistul consideră că Europa are nevoie de un moment de luciditate, în contextul tensiunilor pe mai multe planuri dintre Ucraina, Rusia, Europa şi America. „Astăzi, în Germania e un scandal imens. Cancelarul, care coordonează activitatea serviciilor secrete în mod direct, critică foarte dur serviciul de informaţii externe al Germaniei – CIA german sau SIE românesc – pentru colaborare şi complicitate cu CIA împotriva intereselor cetăţenilor şi firmelor europene şi germane. Fără acordul politic al statului german, fără notificarea coordonatorului, care este cancelarul. Scandalul este imens. (...) Această ştire, pentru unii, echivalează cu demisia guvernului”, a spus analistul. „Câţiva se întreabă unde este controlul democratic într-o societate foarte modernă în care serviciile au devenit atât de importante încât pot să devină şi independente faţă de factorul politic. Mai este posibil un control democratic al unor creiere ultra sofisticate, care doar ele ştiu cu ce se ocupă? Unde începe interesul naţional restrictiv, raţiunea de stat, închisori CIA în România şi unde începe dreptul democraţiei de a şti tot ce se întâmplă într-o ţară? Inclusiv raţiunile de stat trebuie explicate sau justificate”, a mai spus Emil Hurezeanu.

Romania Libera:

Un număr tot mai mare de democrații din Asia sunt supuse judecății – la propriu, în instanțe. Lista importanților lideri naționali din regiune care s-au confruntat ori urmează să se confrunte cu acuzații penale a crescut atât de mult încât este plauzibil să ne întrebăm dacă democrația în sine poate supraviețui în unele dintre aceste țări. Probabil că cele mai grave acuzații au fost aduse liderei opoziției din Bangladesh, Khaleda Zia, care a fost acuzată de crimă într-un caz ce merge cu mulți ani în urmă. Fostul prim-ministru al Indiei, Manmohan Singh, care a pierdut puterea cu mai puțin de un an în urmă, a fost anchetat de procurori în legătură cu acuzații de corupție în privatizarea unor mine de cărbune în timpul guvernării sale. După o lovitură de stat militară care a înlăturatguvernul său ales democratic, fostul prim-ministru al Thailandei, Yingluck Shinawatra, riscă acuzații de abuz în serviciu cu privire la subvențiile pentru orez. Apoi, mai există și saga de lungă durată a liderului opoziției din Malaezia și fost vicepremier, Anwar Ibrahim. Condamnarea sa pentru acuzații de sodomie îi va interzice accesul la politică timp de cinci ani, într-un moment în care opoziția reprezintă cea mai serioasă provocare pentru Organizația Națională Unită Malaeziană (ONUM), aflată la guvernare, de când țara și-a câștigat independența față de Imperiul britanic în 1958.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.