Premium
Experienţa ultimelor decenii din România arată că relaţia dintre guverne şi organizaţiile religioase este una de parteneriat social, de cooperare în folosul societăţii în general, a afirmat patriarhul Daniel, joi, la conferinţa internaţională "Dimensiunea pozitivă a libertăţii religioase: cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase", desfăşurată la Palatul Patriarhiei, informează AGERPRES.
"Experienţa ultimelor decenii din România este una de parteneriat social, mai precis de cooperare în folosul societăţii în general. Numeroase monumente istorice ecleziastice au fost consolidate şi restaurate, biserici noi au fost edificate, deoarece numărul credincioşilor ortodocşi s-a dublat în perioada 1948-1989, o importantă structură de asistenţă socială şi medicală a Bisericii este în prezent funcţională, instituţii de învăţământ teologic şi confesional au fost înfiinţate în întreaga ţară, iar românii din afara graniţelor sunt ajutaţi în eforturile lor de a-şi menţine identitatea religioasă, culturală şi lingvistică", a afirmat patriarhul.
El a precizat că "aceste realizări se datorează şi sprijinului constant al Statului Român, prin Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Culte şi prin alte autorităţi publice centrale şi locale", exprimându-şi speranţa în continuarea şi intensificarea acestei cooperări benefice poporului român.
În context, Patriarhul a amintit "realizările importante în plan social ca urmare a cooperării între Stat şi cultele recunoscute, dar şi a cooperării practice între diferitele comunităţi religioase", de după căderea regimului comunist în anul 1989, precum elaborarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
"Legea organică privind regimul general al cultelor, la care am făcut referire, a intrat în vigoare în luna ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. Această lege a dezvoltat principiile cuprinse în articolul 29 din Constituţia României, respectiv libertatea de credinţă religioasă şi libertatea cultelor, autonomia cultelor faţă de Stat, dar şi sprijinul pe care Statul îl acordă cultelor, deoarece recunoaşte contribuţia acestora la viaţa societăţii. Astfel, în România, Statul este neutru faţă de culte, iar cultele sunt autonome, însă acestea cooperează cu Statul pentru binele societăţii în general", a spus patriarhul Daniel.
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, a afirmat că "în România, dezbaterile pe tema relaţiei dintre stat şi cultele religioase găsesc un cadru fertil, de respect reciproc, atât de necesar pentru un dialog fructuos binelui comun".
În opinia acestuia, tema libertăţii religioase şi a exerciţiului ei concret este importantă în raport cu angajamentul pentru o Uniune Europeană mai apropiată de cetăţenii ei şi promotoare pe plan internaţional a valorilor care o definesc.
Citește și: PSD impune condiții! Cum ar putea accepta Pactul politic propus de Iohannis: Doar așa vom susține!
"Diversitatea vieţii spirituale, una dintre caracteristicile Europei, dar şi ale ţării noastre, este o bogăţie, şi nicidecum o ameninţare, este o mină de valoroase resurse identitare din care istoria Europei ne cheamă să-i construim viitorul. Din această perspectivă, preşedintele României, Excelenţa Sa dl Klaus Werner Iohannis, speră ca dezbaterile conferinţei să transmită noi energii autorităţilor şi noi temeiuri de încredere organizaţiilor religioase în parteneriatul lor cu statul pentru realizarea binelui comun", a încheiat Sergiu Nistor.
Secretarul de stat în MAE Monica Gheorghiţă a afirmat că "România este un model de bună practică, în sensul de convieţuire armonioasă interreligioasă şi între comunităţi cu diverse origini etnice", menţionând că pe parcursul Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, ţara noastră "a continuat să urmărească temele legate de combaterea discursului de ură şi a extremismului, iar cel de-al patrulea pilon al priorităţilor Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, 'Europa Valorilor Comune', cuprinde teme de combatere eficientă a rasismului, a intoleranţei, a xenofobiei, a populismului, a antisemitismului şi descurajarea discursului bazat pe ură".
Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, a subliniat că "statul român nu impune cultelor foarte multe reguli, pentru că domeniul relaţiei stat-culte este unul foarte liberal", rolul statului într-o societate democratică nefiind acela de a reglementa doctrine religioase sau reguli de cult, ci de protector al libertăţii religioase, de sprijinire a organizaţiilor religioase.
Citește și: Rareș Bogdan iese la atac:’Demisionați,vă rog! Ce ziceți, aveți curaj?’
"Analfabetismul religios, adică lipsa unui ABC minimal al credinţei, dar şi a ceea ce ONU numeşte Analfabetism în privinţa libertăţii religioase se manifestă prin nerecunoaşterea statutului Bisericilor drept organizaţii autonome faţă de stat şi libere în a-şi exprima propriile puncte de vedere faţă de agenda publică. O democraţie puternică şi consensuală nu poate fi construită împotriva cultelor religioase, organizaţii care sunt apropiate de nevoile şi aspiraţiile intime ale oamenilor. Istoria ne arată că pentru atingerea marilor idealuri şi proiecte, binele comun nu s-a construit prin excluderea Bisericilor din societate, ci cu ajutorul şi participarea acestora. Într-o societate cum este cea de astăzi, în care libertatea religioasă se confruntă cu noi provocări, este indispensabil ca atât statele, cât şi cultele religioase să reafirme centralitatea valorii libertăţii religioase ca expresie fundamentală a libertăţii şi demnităţii omului în cadrul societăţii", a spus Victor Opaschi.
Cuvinte de salut au adresat Jan Figel, trimis special al UE pentru promovarea libertăţii religioase, şi Kishan Manocha, consilier principal al ODIHR (Biroul pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului al OSCE) privind libertatea religioasă şi credinţa.
Evenimentul, care are loc joi şi vineri, este organizat de Secretariatul General al Guvernului - Secretariatul de Stat pentru Culte, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene.
În cadrul comunicărilor, la care vor participa specialişti în domeniu din Suedia, Slovenia, Serbia, Franţa, România, Israel, Finlanda, Statele Unite, Georgia, Norvegia, Estonia, vor fi abordate teme precum: Stat, Drept şi Religie în Europa; Libertatea religioasă şi diplomaţia; Dialogul interreligios în Europa; Dimensiunea pozitivă a libertăţii religioase.
