Premium
Părintele Patriarh Daniel a transmis marți un mesaj la inaugurarea expoziției fotografice „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, organizată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților la Biblioteca Națională a României din Capitală.
„Redat artistic în frescă, miniatură sau orfevrărie, chipul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, care prin viața și moartea sa de mucenic a contribuit ca luminător de suflete la întărirea credinței ortodoxe în această parte a Europei, a dăinuit peste timp, dovedind atât intensitatea evlaviei, cât și importanța păstrării și transmiterii patrimoniului spiritual și cultural al poporului român”, afirmă Patriarhul României citat de basilica.ro.
„Parafrazând pe filosoful creștin Pavel Florensky care a formulat argumentul estetic al existenței lui Dumnezeu în cuvintele: «Dumnezeu există pentru că există frumusețe», putem și noi spune referitor la patrimoniul istoric și de artă, că un popor trăiește deplin în istorie dacă este și creator de frumusețe, de opere artistice și culturale perene.”
Text integral:
Binecuvântare pentru o frumoasă cooperare
Cu prilejul împliniri a 500 de ani de la sfinţirea bisericii cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, vechea catedrală mitropolitană a Ţării Moldovei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a organizat o serie amplă de manifestări liturgice şi culturale dedicate acestei aniversări istorice.
Ctitorită de familia domnitoare a Mușatinilor, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost începută în anul 1514 de voievodul Bogdan al III-lea (1505-1517), fiul lui Ştefan cel Mare (1457-1504), şi finalizată de Ștefăniță Vodă cel Tânăr (1517-1527), fiul lui Bogdan, în anul 1522. Biserica a primit hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, şi a fost sfinţită cu mâna Mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei, în ziua de 6 noiembrie 1522, după cum ne arată inscripția aflată deasupra ușii de intrare în pridvor.
Sanctuar de spiritualitate ortodoxă şi operă de artă monumentală, biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan de la Suceava reprezintă, cu mici deosebiri, o copie a ctitoriei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ.
Acest lăcaş sfânt a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei timp de 155 de ani, din anul 1522 până în anul 1677, când Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, şi-a mutat reşedinţa la Iaşi.
În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul a mutat moaștele Sfântului Ioan cel Nou, în biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, de la fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, biserica Mirăuți din Suceava, unde fuseseră aduse de Alexandru cel Bun în anul 1402.
Astfel, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava a devenit al doilea sfânt ocrotitor al acestui lăcaș, precum şi al Sucevei, al Bucovinei şi al întregii Moldove.
În anul 1686, moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au început o lungă pribegie prin ţări străine, când oștile regelui polonez Jan Sobieski, care se retrăgeau din Moldova, l-au luat ca ostatic pe Mitropolitul Dosoftei, împreună cu tezaurul Mitropoliei și cu moaștele Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie în străinătate, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava ca urmare a demersurilor bucovinenilor (și în special a Episcopului Dosoftei Herescu al Bucovinei) către autoritățile poloneze și austriece, fiind retrocedate în timpul împăratului Iosif al II-lea al Austriei (1780-1790).
De atunci, moaştele Sfântului Ioan cel Nou s-au aflat neîntrerupt în biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Suceava, unde evlavia credincioşilor le cinstește după cuviinţă până în ziua de azi.
Evenimentul împlinirii a 500 de ani de la sfinţirea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este marcat anul acesta (2022) de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu sprijinul Ministerului Culturii şi a Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, printr-o serie de activităţi omagiale.
Între manifestările dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfinţirea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, numite generic „Moştenirea Mușatină – Istorie, credinţă cultură”, organizarea la Biblioteca Naţională a României a expoziției fotografice dedicată Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava surprinde în imagini, mărturii vizuale ale evlaviei față de Sfântul Ioan cel Nou, reflectate în arta religioasă din Moldova secolelor XV-XVII.
Astfel, redat artistic în frescă, miniatură sau orfevrărie, chipul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, care prin viața și moartea sa de mucenic a contribuit ca luminător de suflete la întărirea credinței ortodoxe în această parte a Europei, a dăinuit peste timp, dovedind atât intensitatea evlaviei, cât şi importanţa păstrării şi transmiterii patrimoniului spiritual şi cultural al poporului român.
Parafrazând pe filosoful creştin Pavel Florensky care a formulat argumentul estetic al existenţei lui Dumnezeu în cuvintele: „Dumnezeu există pentru că există frumusețe”, putem şi noi spune referitor la patrimoniul istoric şi de artă, că un popor trăieşte deplin în istorie dacă este şi creator de frumusețe, de opere artistice şi culturale perene.
Îi felicităm şi îi binecuvântăm pe organizatorii expoziției „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, care aduce un omagiu atât Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cât şi împlinirii a 500 de ani de la sfinţirea sfântului lăcaş bucovinean, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, valoros monument al artei şi al spiritualităţii ortodoxe româneşti.
Cu prețuire și părintească binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
