DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Patru ani de la mutarea la cele veșnice a Regelui Mihai, suveranul credincios poporului și lui Dumnezeu

basilica.ro
regele mihai regina mama elena

În 5 decembrie 2017, Regele Mihai I al României trecea la cele veșnice. În câteva zile, vestea a scos din casă întreaga Românie, care a venit să-și adio de la suveran, în cea mai emoționantă demonstrație că românii pot fi uniți în bine – în jurul valorilor și liderilor prin care Dumnezeu lucrează, potrivit basilica.ro.

Faptul că până și adolescenți care s-au născut în anii 2000 au îngenuncheat la catafalcul suveranului născut acum un secol a dezvăluit taina legăturii dintre un uns al lui Dumnezeu şi poporul lui Dumnezeu.

Părintele Patriarh Daniel a spus, la slujba de înmormântare: „Regele Mihai I al României a fost toată viaţa sa un om profund credincios. Credinţa sa nu era una formală, ci una existenţială şi practică. Regele l-a simţit pe Dumnezeu prezent şi lucrător în viaţa sa, mai ales în momentele grele ale vieţii sale”.

„Credinţa şi rugăciunea Regelui Mihai l-au ajutat mult să fie statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus lui de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuţi pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli”, a mai spus Patriarhul României.

Primul principe născut după Marea Unire

Mihai I s-a născut în 25 octombrie 1921. A fost primul principe născut după Marea Unire, motiv pentru care a primit numele de botez al Voievodului Mihai Viteazul, domnitorul primei Uniri de la 1600.

A fost botezat de Mitropolitul Primat al României, viitorul Patriarh Miron Cristea, duminică, 22 ianuarie 1922.

A devenit rege când nu avea nici cinci ani, avându-l ca protector, alături de Regina Mamă Elena, pe Patriarhul Miron Cristea, membru al Regenței Regale. Prima domnie a tânărului rege s-a încheiat în 1930.

În perioada 1932-1940, tatăl său, Regele Carol al II-lea, a organizat o clasă specială în care tânărul prinț, care avea și titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, învăța alături de elevi din toate clasele sociale și regiunile țării – inclusiv de alte etnii.

Într-un mesaj recent, Patriarhul Daniel afirma că la formarea prințului au contribuit preotul academician Nicolae M. Popescu, o mare personalitate a epocii, și savanții Nicolae Iorga și Simion Mehedinți.

Convorbirile cu mama, cât toate cărțile de teologie

În ceea ce privește formarea sa în plan uman și spiritual, Regele Mihai o credita în mod decisiv pe Regina Mamă Elena, născută în Familia Regală a Greciei.

Citește și: Ex-demnitarul Costoiu RUPE TĂCEREA la ICCJ - A indicat-o pe Ecaterina Andronescu drept...

Regele Mihai și Regina Mamă Elena (1940). Foto: Facebook

„Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu” , îi mărturisea suveranul scriitorului Mircea Ciobanu la începutul anilor 1990.

A doua domnie a Regelui Mihai a început în 6 septembrie 1940, când a fost uns rege de Patriarhul Nicodim Munteanu. Regele Mihai este singurul suveran român care a fost uns rege de Biserica Ortodoxă Română.

Cea mai importantă acțiune a Regelui Mihai a fost ieșirea din alianța cu Germania nazistă și întoarcerea armelor alături de Forțele Aliate (23 august 1944), ceea ce a scurtat al Doilea Război Mondial în Europa cu șase luni.

Din păcate, autoritățile comuniste instalate la guvernare prin fals și forța armelor sovietice nu au suportat prea mult timp prezența regelui în țară, forțându-l să abdice în 30 decembrie 1947, sub amenințarea că vor ucide 1.000 de studenți susținători ai Regalității care fuseseră arestați.

A înțeles că istoria este în mâinile lui Dumnezeu

Nunta Regelui Mihai cu Regina Ana a avut loc în exil, în 1948. Cei doi împărtășeau pasiunea pentru automobile. Prințesa Ana de Bourbon-Parma condusese ambulanța în perioada în care fusese soră de caritate pe front.

După câțiva ani în care au locuit în Anglia, unde au avut o mică fermă, Regele Mihai și Regina Ana s-au stabilit la Versoix, în Elveția, unde regele a fost pe rând pilot de testare a avioanelor, proprietarul unei mici firme de automatizări pentru industria aviatică și broker care lucra o mare parte a anului la New York.

Regele Mihai și Regina Ana cu primele trei dintre principese alături de Regina Ana (anii 1950). Sursa: Twitter

În primii ani mai ales, suveranul a încercat să sensibilizeze opinia publică internațională cu privire la dictatura comunistă și la nevoia de a interveni mai ferm pentru apărarea drepturilor omului și a suveranității națiunilor din Estul Europei. Dar fără succese notabile.

Despre anii 1950, regele i-a mărturisit scriitorului Mircea Ciobanu: „Ceea ce-mi făcea suferinţa de nesuportat era că, oricui aş fi vorbit despre soarta României, vorbele mele se izbeau de un neinteres total.”

Atunci a înțeles că avea nevoie să-și redescopere resursele spirituale. „Când am descoperit toate acestea, m-am simţit mai puţin însingurat. Mi-a fost mai uşor să mă gândesc la patria mea. Mi-am recăpătat liniştea, înţelegând că istoria se află în mâna lui Dumnezeu, nu în mâna muritorilor.”

Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria s-au născut în exil. Familia Regală s-a putut întoarce în țară abia în 1992, când a serbat Învierea la Putna și apoi Prima zi de Paști la Biserica „Sf. Gheorghe – Nou” din București, unde locuitorii s-au revărsat pe străzi pentru a-l întâmpina.

România, „o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”

Sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, Regele Mihai a reprimit cetățenia română. Familia Regală s-a implicat în acțiunile diplomatice de aderare a României la NATO și UE.

În 1992, pe drum spre Biserica „Sf. Gheroghe – Nou”, jeepul în care se afla Regele Mihai și-a croit cu greu drum prin mulțimea bucureștenilor veniți să-l întâmpine după ce serbase Învierea la Mănăstirea Putna

În 2011, la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, Regele Mihai a ținut un discus istoric în Parlamentul României, în care a afirmat.

„Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați”, spus atunci Regele Mihai. „Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.”

„Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!” se încheia discursul regelui.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.