Premium
Republica Moldova este, nu numai geografic şi cultural, o ţară europeană şi nu mai poate supravieţui unei noi revizuiri a cursului geostrategic, a declarat, într-un discurs prilejuit de 26 de ani de la proclamarea independenţei, şeful executivului de la Chişinău.
Potrivit lui Pavel Filip, Republica Moldova "nu înseamnă numai Guvernul, Parlamentul şi alte instituţii, ci în primul rând, sutele de mii de oameni care merg în fiecare dimineaţă la muncă, sutele de mii de copii care îsi fac studiile, sutele de mii de oameni în vârsta care au muncit o viaţă şi merită un trai mai bun". "Republica Moldova înseamnă şi cetăţenii noştri plecaţi la muncă peste hotare şi care contribuie din plin la stabilizarea şi dezvoltarea economica. Am ferma convingere ca ei vor reveni acasă aducând cu ei plusvaloarea unei experienţe de nepreţuit", a spus şeful guvernului de la Chişinău.
"De opt ani de zile, cu succese şi rateuri, mergem consecvent pe calea integrării europene. Am ales conştient un model de dezvoltare, avem toată deschiderea şi sprijinul partenerilor occidentali, şi numai un om rău intenţionat poate nega că avem şi multe schimbări pozitive. Libera circulaţie, diversificarea exporturilor, creşterea investiţiilor, sporirea securităţii energetice - toate sunt realizări de necontestat", a subliniat Filip.
Pavel Filip şi-a exprimat dorinţa şi speranţa că liderii politici de la Chişinău "vor fi în stare sa formeze un front european". "Avem nevoie de mobilizare şi de cooperare între forţele care văd viitorul la Vest. Nu trebuie sa blamăm, să-i acuzăm pe cei care cred altceva, ci doar sa vorbim cu ei şi să le explicăm ce este de făcut", a spus Filip.
Şeful executivului de la Chişinău şi-a exprimat ferma convingere că Republica Moldova va deveni o ţară puternică. "Pentru asta trebuie să ne respectăm reciproc. Să nu împărţim şi să nu scindăm societatea noastră. Dimpotrivă, să ne unim", a subliniat Pavel Filip.
Republica Moldova sărbătoreşte duminică 26 de ani de la proclamarea independenţei, perioadă caracterizată prin frământări politice continue, politică externă oscilantă, sărăcie, o migraţie masivă şi printr-un conflict armat în 1992 în zona de est a ţării care continuă să rămână o regiune necontrolată de autorităţile de la Chişinău.
Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, în care a fost înglobată forţat în 1940, în contextul unor ample mişcări similare în practic toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice
