Lituania, un mic stat baltic care se învecinează cu Belarus și Kaliningradul rus, se adaptează la noile tensiuni dintre NATO și Moscova, informează aljazeera.com.
Diverse locații, Lituania – De-a lungul malurilor râului Nemunas, steagurile par a fi o caracteristică fundamentală. Pe de o parte, în liniștitul oraș lituanian Panemune, steagurile Lituaniei, Ucrainei și Uniunii Europene flutură în vânt.
Pe de altă parte, un steag rus se înalță deasupra orașului rus Sovetsk. Pe o clădire din apropiere se află un Z decorativ iluminat, un simbol folosit pentru a arăta sprijinul pentru invazia militară rusă la scară largă a Ucrainei, care a început în februarie 2022.
Doveză că tensiunile sunt în creștere
Un pescar singuratic navighează cu grijă sub podul Regina Louise, care leagă Lituania de regiunea Kaliningrad, o fâșie de teritoriu rus situată între două state membre NATO. Un steag lituanian flutură în spatele bărcii sale.
Din 2022, vehiculele au interdicție să treacă punctul de control de pe partea lituaniană, iar acolo au fost instalate „dinți de dragon” – obstacole antitanc piramidale din beton.
Mesajul este clar: tensiunile sunt ridicate, iar traversarea podului nu este încurajată. Dar nu a fost întotdeauna așa.
Titas Paulkstelis, un tehnician de turbine eoliene în vârstă de 28 de ani, rezident în Panemune, își amintește când oamenii stăteau la coadă de ambele părți.
„Viața aici era în plină expansiune, oamenii mergeau înainte și înapoi”, a spus el.
Era normal să faci o excursie de o zi pentru a cumpăra produse care erau mai ieftine pe fiecare parte, a adăugat el.
Paulkstelis a spus că traficul pe pod a încetinit după ce separatiștii susținuți de Rusia au invadat estul Ucrainei și Crimeea în 2014. În urma atacului pe scară largă al Rusiei din 2022, orașul rural a fost aruncat în prim-planul tensiunilor geopolitice.
Plimbându-se prin grădina sa luxuriantă, plină de culori de toamnă, Paulkstelis a povestit pentru Al Jazeera despre activitatea neobișnuită din ultimul an, inclusiv blocarea semnalelor telefonice timp de câteva săptămâni, despre care el bănuiește că ar fi fost o încercare a Rusiei de a testa capacitatea Lituaniei de a răspunde.
El părea amuzat de majoritatea activităților, numindu-le „copilărești”.
Un cinematograf în aer liber de pe partea rusă, vizibil clar pentru locuitorii din Panemune, difuzează aproape constant filme vechi sovietice de război din 2022, a spus el.
Cu toate acestea, uneori se simte neliniștit.
De mai multe ori a auzit focuri de armă rapide, care, crede el, provin de la exerciții militare din Kaliningrad. O explozie a fost atât de puternică încât pământul de sub el s-a cutremurat.
În ultimele săptămâni, tensiunile dintre NATO și Rusia au explodat, mai multe țări NATO raportând intrarea în spațiul lor aerian a unor vehicule aeriene fără pilot (UAV).
Pe 2 și 3 octombrie, aeroportul din München, Germania, și-a închis pistele timp de câteva ore după ce au fost zărite drone.
Estonia a declarat că avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul său aerian timp de 12 minute.
„Dacă vor veni, vor veni aici”
Implicațiile sunt înfricoșătoare pentru unii locuitori din Panemune, a spus Paulkstelis, dar există sentimentul că nu pot face prea multe, având în vedere locația lor precară.
Orașul este situat lângă Kaliningrad, care găzduiește sisteme de rachete Iskander cu capacitate nucleară și se află, de asemenea, în apropierea Suwalki Gap, un coridor terestru îngust de 65 de kilometri (40 de mile) între Polonia și Lituania, care separă Kaliningrad de Belarus și este considerat cel mai vulnerabil punct de strangulare al NATO.
„Dacă vor veni, vor veni aici”, a spus el, referindu-se la armata rusă.
A mușcat dintr-un măr pe care îl culeguse dintr-un copac, a respirat adânc și a adăugat pe un ton calm: „Dar ce putem face?”
Într-un sat din apropierea celui de-al doilea oraș ca mărime din Lituania, Kaunas, o sală de clasă a fost transformată într-o cameră de operațiuni.
Zeci de membri ai Uniunii Pușcașilor Lituanieni (LRU), o organizație paramilitară susținută de guvernul lituanian, au urmărit pe un ecran o simulare a unei situații cu ostatici.
Transmisă în direct de o dronă de supraveghere, se putea vedea un vehicul de asalt spărgând un zid de cărămidă, înainte ca forțele speciale înarmate să treacă peste moloz și să intre în clădire.
O agitație a cuprins atmosfera. În același timp, mii de voluntari erau angajați în activități de instruire militară în sate izolate din județul Kaunas, în centrul țării.
Marius Dubnikovas, un voluntar robust cu experiență în finanțe, a declarat pentru Al Jazeera că numărul membrilor a crescut de la mai puțin de 5.000 în 2014 la aproximativ 17.000 în prezent.
LRU se antrena pentru a se pregăti pentru amenințări militare tradiționale și tipuri de război „hibride”.
El a spus că acestea pot include orice, de la campanii de dezinformare la sabotaj și incursiuni cu drone.
„Istoria Lituaniei ne spune că trebuie să fim conștienți”, a declarat el pentru Al Jazeera, referindu-se atât la ocupația sovietică, cât și la cea nazistă din secolul XXI.
În august, Lituania a declarat că două drone militare rusești lansate din Belarus s-au prăbușit pe teritoriul său, determinând guvernul să adopte un proiect de lege care acordă forțelor armate permisiunea de a doborî dronele fără pilot care încalcă spațiul său aerian.
Se pune accentul pe detectarea și apărarea împotriva atacurilor din partea UAV-urilor
La exercițiile militare ale LRU, s-a pus accentul pe detectarea și apărarea împotriva atacurilor din partea UAV-urilor. Au fost efectuate simulări de atacuri cu drone kamikaze ca parte a unei operațiuni extinse care a avut loc într-un sat mic.
La sfârșitul lunii septembrie, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că NATO ar trebui să doboare dronele care intră în spațiul său aerian.
Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, a fost de acord, afirmând „Roger that” pe X.
De atunci, însă, au fost semnalate multiple apariții de drone în Danemarca – unul dintre membrii fondatori ai NATO – la baze militare și aeroporturi.
Aceste incursiuni au fost asociate cu un petrolier, despre care se crede că face parte din flota secretă a Rusiei care se ascunde în Marea Baltică, care a fost implicată într-o serie de incidente de tăiere a cablurilor. Kremlinul neagă orice implicare.
Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, consideră că membrii NATO ar trebui să urmeze exemplul Vilniusului.
„Orice dronă care traversează teritoriul NATO este un obiect periculos care trebuie doborât”, a declarat el pentru Al Jazeera prin videoconferință din SUA.
În ceea ce privește incursiunile avioanelor de vânătoare, „este nevoie de un consens mai larg cu privire la modul de stabilire a faptului dacă [acestea] reprezintă o amenințare. Arma ar putea fi înarmată, ar putea fi prea aproape de... obiecte civile”, a spus el, subliniind că este esențial să se reacționeze, deoarece incursiunile ar trebui considerate „o linie roșie”.
Este un joc „foarte periculos” care se joacă, a spus Landsbergis, adăugând că inacțiunea ar încuraja Rusia.
„Jumătate din alianță crede că, într-un fel... vom fi bine, iar cealaltă jumătate crede că este o chestiune existențială”, a spus el.
Acest sentiment a fost repetat de fostul prim-ministru al Lituaniei, Ingrida Simonyte, care a declarat pentru Al Jazeera, prin videoconferință din Vilnius: „Nu are mare valoare faptul că țările NATO încearcă să minimizeze” astfel de incidente.
„Asta încearcă să facă politicienii; nu vor să escaladeze situația. Dar ceea ce obținem este acest tango [în care] o parte escaladează constant, iar cealaltă încearcă constant să dezamorseze situația”, a spus ea.
Apărarea împotriva incursiunilor dronelor este costisitoare, a spus Simonyte, care are experiență în domeniul finanțelor.
Ea a spus că închiderea aeroporturilor devine adesea costisitoare și perturbă lanțurile de aprovizionare globale, mai ales dacă numărul și amploarea încălcărilor spațiului aerian cresc și vizează centre economice precum Frankfurt, în Germania.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a estimat că, în 9 și 10 septembrie, Rusia a trimis aproximativ 24 de drone fabricate din placaj și polistiren în Polonia.
Bruxellesul afirmă că Rusia „a refuzat în mod constant să-și asume responsabilitatea pentru astfel de incidente”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile că Rusia se află în spatele incursiunilor cu drone, calificându-le drept „exagerate” și „nefondate”.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat pe canalul său Telegram că incidentul rămâne un mister, dar a minimizat orice potențială implicare a Moscovei.
IISS a estimat că fiecare dronă fabricată în Rusia costă aproximativ 11.800 de dolari, o fracțiune din costul pe care îl au țările NATO pentru a angaja avioane de luptă, avioane cisternă, rachete aer-aer și sisteme aeriene de avertizare și control ca răspuns.
În septembrie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat crearea unui așa-numit „zid de drone” care ar utiliza o rețea de senzori și arme pentru a identifica și neutraliza incursiunile UAV.
Pe un aerodrom bătut de vânturi, la periferia orașului Kaunas, Raubickas Eugenijus, un pilot de vânătoare pensionat în vârstă de 69 de ani, și-a petrecut duminica reparând piese vechi de avion.
El a declarat pentru Al Jazeera că dronele pot reprezenta o amenințare și pentru aviația civilă și pot semăna discordie într-o industrie care trebuie să respecte protocoale de siguranță rigide.
„Când nu știm de ce o dronă se află în cer, care este planul, este periculos. În aviație, trebuie să știm întotdeauna obiectivul”, a spus el.
Un sprijin mai mare din partea NATO
Rasa Jukneviciene, ministrul apărării al Lituaniei între 2008 și 2012, consideră că, în ciuda tensiunilor crescânde, simte un sprijin mai mare din partea NATO.
În timpul mandatului său de ministru, Rusia a invadat Georgia și și-a intensificat capacitățile militare în jurul statelor baltice și Kaliningrad.
Aceasta a inclus desfășurarea de unități de elită staționate în Pskov, lângă granița cu Estonia, și desfășurarea de rachete, mijloace navale și sisteme de apărare aeriană în Kaliningrad.
Această consolidare, împreună cu avertismentele Pentagonului și ale serviciilor de informații interne, sugerau că statele baltice erau expuse riscului de ocupație în viitorul apropiat.
Când Jukneviciene și-a exprimat îngrijorarea în fața diplomaților din țările NATO, aceștia păreau mai preocupați de probleme precum criza financiară și războaiele în curs din Irak și Afganistan.
Al Jazeera s-a întâlnit cu Jukneviciene într-un birou din Panevezys, al cincilea oraș ca mărime din Lituania, unde ea și-a amintit de întâlnirea cu un ministru francez de rang înalt care i-a spus: „Uniunea Sovietică nu mai există, iar dumneavoastră, doamnă, aveți dureri fantomă”.
„Acum nu suntem suficient de pregătiți”, a declarat ea pentru Al Jazeera, „dar suntem mult mai pregătiți; de aceea mă simt mult mai în siguranță acum decât în acea perioadă”.
Comentează