Premium
Salariile și pensiile uriașe ale judecătorilor de la Curtea Constituțională sunt o sfidare la adresa muritorilor de rând. Președintele CCR câștigă lunar 33 de pensii minime de care beneficiază un milion de pensionari.
Judecătorii Curții Constituționale au decis marți că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor este neconstituțională, întrucât „indemnizația pentru limita de vârstă era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare“. Decizia CCR vine după ce în iunie anul acesta deputații și senatorii au adoptat eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor poporului.
În funcție de numărul de mandate, un parlamentar primește în fiecare lună între 2.000 și 14.000 de lei, care se adaugă la indemnizație și la o serie de sume forfetare pentru transport, chirie, întreținerea biroului din teritoriu și multe altele. Veniturile lunare ale parlamentarilor sunt în medie de 10.000 de euro, fiind comparabile cu cele ale parlamentarilor din țările dezvoltate europene.
Și anul trecut Curtea Costituțională a blocat o lege de eliminare a pensiilor speciale adoptată în regim de urgență pe considerentul că România ar fi fost pe punctul de a pierde fondurile în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNNR), astfel că parlamentarii s-au bucurat în continuare de indemnizațiile pentru mandatele exercitate.
Motivarea deciziei de anul trecut ar fi putut fi foarte bine aceeași ca și cea de acum câteva zile, numai că judecătorii CCR au găsit o altă formulă. Ei au apreciat că legea a fost adoptată „în regim de urgență, fără ca aceasta să fi fost cerută, iar condițiile solicitării adoptării legii în procedură de urgență sunt reglementate prin Constituție.“
Să nu fi știut aleșii poporului că legea încălca Constituția, în sensul că nu avea nici o legătură cu vreo situație de urgență? Evident că știau, așa cum știau și că CCR va respinge legea iar ei vor primi în continuare pensii speciale. Unde erau juriștii și constituționaliștii din parlament care trebuiau să știe pe de rost Constituția? Legea recent votată a fost un joc de glezne al parlamentarilor prin care judecătorii CCR au fost invitați să o conteste.
Judecătorii CCR cu carnet de partid
Cei mai mulți dintre judecătorii Curții Constituționale a României, care ar trebui să fie independenți politic, și-au făcut stagiile în Parlament, exercitând cel puțin un mandat de deputat sau de senator. Mă opresc doar asupra ultimilor trei președinți ai CCR: Augustin Zegrean – un mandat de senator FSN și unul de deputat PD; Valer Dorneanu – două mandate de deputat PSD, în cel de-al doilea fiind și președinte al Camerei Deputaților; Marian Enache – trei mandate din partea FSN, PDSR și PSD.
Nu cumva trebuie căutată cu lumânarea independența politică a unor judecători ai CCR în situația în care opt sau doisprezece ani au servit de pe băncile parlamentului un partid sau altul? Depolitizarea Curții Constituționale a fost de multe ori adusă în discuție nu doar de opinia publică, ci și de politicieni. Numirea de către partide și de președinte a celor 9 judecători este în sine preludiul unui lung șir de decizii partizane ale acestora. Fără a scoate din discuție jocurile politice ale celorlalte partide, o simplă monitorizare a componenței CCR de-a lungul anilor ne arată că cei mai mulți judecători au fost propuși și susținuți de PSD, sub diferitele nume pe care le-a avut, de la FSN încoace.
Modificarea Constituției, o temă de campanie electorală
Salariile și pensiile uriașe ale judecătorilor de la Curtea Constituțională a României sunt o sfidare la adresa muritorilor de rând. De exemplu, conform declarației de avere, președintele CCR Marian Enache a câștigat anul trecut din salariu și pensii 800.000 de lei (aprox. 150.000 de euro) Situația aberantă e că suma pensiilor unui judecător CCR este în multe cazuri mai mare decât salariul. De ce? Simplu, pentru că pensiile sunt „speciale“, cumulând, între altele, și indemnizația pentru mandatele de parlamentar care poate ajunge la 11.000 de euro pe an. Așa se face că președintele CCR câștigă lunar 33 de pensii minime de care beneficiază aproape un milion de pensionari.
Niciodată românii nu au fost întrebați printr-un referendum dacă vor modificarea Constituției, deși au fost cazuri în care Parlamentul a avut majoritatea calificată care îi permitea să facă acest demers.
O nouă Constituție ar trebui să stipuleze că judecătorii CCR nu pot fi numiți din rândul purtătorilor de carnet de partid, ci doar din rândul specialiștilor în drept constituțional.
O nouă Constituție ar trebui să stipuleze și că singurul criteriu care stă la baza calculului pensiei este principiul contributivității și că este interzisă orice formă de pensie specială. Acest principiu ar sta la baza unei reforme radicale care să vină în întâmpinarea a peste cinci milioane de pensionari.
Subiectul va fi de bună seamă pe ordinea de zi a celor patru rânduri de alegeri de anul viitor. Dar asta nu înseamnă că va produce și efecte.
preluare DW via Rador Radio România
