Premium
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit vineri, 18 noiembrie a.c., în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Abaţia Rolduc din Kerkrade, Regatul Ţărilor de Jos, „Placheta Martin Buber”, decernată de către Fundaţia Euriade, pentru ,, aplicarea principiului dialogului şi a valorilor umaniste în viaţa publică şi în viaţa personală, cât şi pentru manifestarea deplină şi autentică a responsabilităţii politice şi sociale în România şi la nivel european’’.
Printre personalităţile cărora li s-a decernat în anii anteriori această distincţie se numără fostul Vicecancelar german Hans-Dietrich Genscher, Regina Silvia a Suediei, fostul Cancelar german Helmut Schmidt, fostul Preşedinte al Germaniei Richard von Weizsäcker. Discursul-laudatio principal a fost susţinut de Theo Bovens, Comisarul pentru Provincia Limburg al Majestăţii Sale Regele Ţărilor de Jos. În cadrul intervenţiei sale, oficialul olandez a evidenţiat susţinerea, de către Preşedintele Klaus Iohannis, a valorilor şi principiilor europene, acesta deținând, în opinia sa, acele calități care pot transforma România într-o voce importantă în cadrul Uniunii Europene.
În discursul său de acceptare a premiului, Preşedintele României a elogiat întreaga activitate a Fundaţiei Euriade şi a Preşedintelui acesteia, prof. dr. Werner Janssen, pentru eforturile de educare a tinerilor din întreaga lume - nu numai din Olanda, Germania sau Belgia - în spiritul valorilor europene şi pentru promovarea moştenirii marelui filosof şi gânditor existenţialist Martin Buber (1878 - 1956), ale cărui lucrări s-au concentrat pe ,,principiul dialogului’’, ca aspect fundamental al interacţiunii sociale.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, cu acest prilej, credinţa sa profundă în relevanţa proiectului european, accentuând că România este o ţară în care spiritul european se manifestă în mod natural, fără tendinţe xenofobe sau antieuropene dezbinătoare. A arătat că cetăţenii români se numără printre europenii cu cel mai mare grad de încredere şi susţinere a Uniunii Europene, contribuind astfel solid la păstrarea unităţii în interiorul construcţiei europene, care este acum mai necesară ca oricând.
Preşedintele României a evocat, totodată, performanţa ţării noastre în ceea ce priveşte promovarea dialogului între majoritate şi minorităţile naţionale, România fiind un veritabil model de societate interculturală, bazată pe democraţie, respect şi convieţuire paşnică – în concordanţă cu dezideratele promovate şi de Fundaţia Euriade şi în acord cu spiritul filosofiei lui Martin Buber. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este profund onorat de primirea Plachetei ,,Martin Buber’’, dedicate forţei dialogului puse în slujba cetăţeanului şi respectului reciproc în interiorul comunităţilor şi societăţilor. Cu ocazia deplasării la Kerkrade, Preşedintele României a participat şi la un dialog liber cu peste 100 de tineri din diverse colţuri ale lumii, în cadrul ediţiei de anul acesta a Festivalului Internaţional al Dialogului, organizat de Fundaţia Euriade, cu tema ,,A întinde celui de lângă noi o mână’’. Printre participanţii la Festivalul Internaţional s-au numărat, în acest an, şi 4 tineri din Bistriţa, elevi ai Colegiului Naţional ,,Liviu Rebreanu’’, însoţiţi de profesoara lor.
Citeşte şi: România va rămâne fără gaze și țiței: Câți ani mai sunt până când vom importa totul
Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuțiunii:
„Domnule Prof. Dr. Werner Janssen, Preşedintele Fundaţiei Euriade
Domnule Theo Bovens, Comisarul pentru Provincia Limburg al Majestăţii Sale Regele Ţărilor de Jos
Doamnă ambasador Predescu, Domnule ambasador Hurezeanu,
Eminenţa Voastră Arhiepiscop de Limburg,
Domnule Jos Som, primarul oraşului Kerkrade,
Domnule Christoph von den Driesch, primarul oraşului Herzogenrath,
Doamnă Hilde Scheidt, primarul oraşului Aachen,
Dragi tineri,
Doamnelor şi domnilor,
Este un privilegiu să mă aflu astăzi aici, la minunata şi pitoreasca Abaţie Rolduc, monument UNESCO cu o istorie de peste 900 de ani. Adresez sincere mulţumiri Preşedintelui Euriade, Prof. Dr. Werner Janssen, precum şi întregii conduceri a Fundaţiei. Vă asigur de aprecierea mea pentru activitatea dumneavoastră, pentru promovarea moştenirii marelui filosof şi gânditor Martin Buber şi, în mod deosebit, pentru eforturile dumneavoastră neobosite în sprijinul tinerilor.
De asemenea, apreciez prezenţa domnului Theo Bovens, Comisarul pentru Provincia Limburg al Regelui Olandei. Vă mulţumesc pentru cuvintele rostite şi vă rog să transmiteţi, domnule Bovens, cele mai alese salutări, alături de gândurile mele de preţuire Majestăţii Sale Regele Willem-Alexander.
Mulţumesc domnului Primar Jos Som pentru primirea călduroasă în oraşul Kerkrade, precum şi domnului primar Christoph von den Driesch, pentru ospitalitatea în oraşul Herzogenrath.
Doamnelor şi domnilor,
Nu pot să nu remarc faptul că ne găsim în apropierea capitalei provinciei Limburg, oraşul Maastricht, unde, cu 25 de ani în urmă a fost semnat Tratatul privind Uniunea Europeană, document extrem de important pentru progresul construcţiei europene.
Este o aniversare deosebit de importantă pentru Europa, îndeosebi în această perioadă în care trăinicia proiectului european este pusă la încercare. În egală măsură, se împlinesc foarte curând 10 ani de când, la 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniune şi a reconfirmat, astfel, istoria sa profund europeană. Iată că după un deceniu de la reîntoarcerea noastră în comunitatea de valori căreia am ştiut mereu că îi aparţinem, românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura pacea, democraţia şi prosperitatea. Într-adevăr, cetăţenii români sunt în prezent cei mai favorabili Uniunii dintre toţi cetăţenii statelor membre.
Doamnelor şi domnilor,
Cred cu tărie în relevanţa continuă a proiectului european, mai ales astăzi, când avem de înfruntat atâtea provocări. De aceea, sunt convins că o Uniune pragmatică şi coerentă, o Uniune mai flexibilă şi mai credibilă, apropiată de cetăţenii săi, o Uniune care să respecte valorile şi principiile sale fundamentale ei reprezintă calea prin care vom reuşi să progresăm către o Europă prosperă, puternică şi sigură. Consider important ca aceste cuvinte să fie rostite aici şi acum, la Kerkrade, unde, iată, sunt reunite autorităţi din trei ţări europene: România, Olanda, şi Germania. România este convinsă că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendinţele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii.
România este convinsă că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendinţele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii.
Ne confruntăm, într-adevăr, cu provocări de o amploare fără precedent în ultimele decenii, dintre care cele mai pregnante sunt criza migraţiei, fenomenul terorismului, Brexit-ul, populismul, provocările la adresa statului de drept. Avem datoria să găsim împreună soluţiile reale şi vizionare pentru viitorul Uniunii Europene şi al cetăţenilor săi. Este nevoie să asigurăm creştere economică, noi locuri de muncă – în special pentru tineri - coeziune economică şi socială şi, mai ales, securitate internă şi externă.
Asemenea concetăţenilor mei, sunt însă încrezător în forţa proiectului european şi am convingerea că prin dialog şi prin cooperarea strânsă a noastră a tuturor, Uniunea Europeană va depăşi întărită această perioadă în care este supusă unor adevărate teste de rezistenţă.
România este un stat în care dialogul între minorităţile naţionale poate constitui un veritabil model în materie de promovare a interculturalității, a diversităţii culturale – deziderate promovate şi de Fundaţia Euriade, ca pietre de temelie ale democraţiei, ale societăţilor bazate pe respect şi convieţuire paşnică – aşa cum îşi imagina şi Martin Buber. Eu însumi – provenind din rândul minorităţii germane din România – consider că pot aprecia acest lucru la justa sa valoare – şi spun cu mândrie faptul că România a înregistrat aceste reuşite cu importanta contribuţie a membrilor minorităţilor naţionale care locuiesc pe teritoriul său.
România este o ţară în care spiritul european se manifestă în mod natural, fără accente sau tendinţe xenofobe sau antieuropene dezbinătoare. O ţară care nu are în Parlamentul său partide extremiste – şi sper ca alegerile parlamentare din 11 decembrie să reconfirme acest adevăr. O ţară care, prin societatea sa deschisă, prin performanţa economică, prin conduita faţă de cetăţean şi prin raportarea la construcţia europeană contribuie solid la păstrarea unităţii Uniunii Europene de care este acum mai mult decât oricând nevoie.
O ţară care se află la limita externă a Uniunii, dar şi a NATO şi care îşi asumă astfel, nu doar pentru sine, ci pentru comunitatea din care face parte, responsabilitatea de a proiecta stabilitate şi valori democratice în această vecinătate.
O ţară care se pregăteşte să îşi asume pentru întâia oară, în prima parte a anului 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, un test al maturităţii noastre europene, în cadrul căruia România îşi va aduce contribuţia în rezolvarea problemelor.
Apreciez, într-adevăr, enorm faptul de a mă afla astăzi aici, în inima Europei. Trecutul, prezentul şi viitorul vibrează în aceste locuri încărcate de semnificaţii şi dinamism, pe pământ olandez şi, totodată, în imediata apropiere a Germaniei şi Belgiei, trei state cu voce puternică şi respectată în Uniunea Europeană.
Este o regiune cu o istorie tumultuoasă, dar care astăzi este un exemplu de cooperare şi dialog între comunităţile de peste frontiere într-un firesc cotidian care estompează, în fapt, ideea de graniţă. Nu putea exista un loc mai potrivit pentru desfăşurarea activităţilor Euriade sub însemnul moştenirii lui Martin Buber.
Domnule Prof. Janssen,
Distinşi participanţi,
Sunt deosebit de onorat să primesc această plachetă care poartă numele marelui gânditor Martin Buber, personalitate a cărei operă a influenţat în mod substanţial gândirea filosofică modernă. Acordarea acestei plachete mă onorează întrucât face trimitere la «filosofia dialogului» promovată de Martin Buber. Convingerea privind forţa dialogului mi-a călăuzit mereu atât viaţa personală, cât şi cea publică, în slujba cetăţeanului. În exact sensul filosofiei lui Martin Buber, am preţuit conştientizarea alterităţii, a «celuilalt», a relaţiei dintre «eu» şi «tu» care trebuie să se fundamenteze în primul rând, cred eu, pe respectul reciproc.
Mă onorează acest premiu şi când privesc în urmă la personalităţile care au fost distinse cu această plachetă din 2002 încoace. Mă onorează şi prezenţa unui număr atât de mare de tineri care ne inspiră prin jovialitatea, energia şi creativitatea lor.
Martin Buber a crezut cu tărie în capacitatea autentică a oamenilor de a depăşi umbrele trecutului, de a convieţui în pace şi înţelegere în locuri unde pentru mult timp au trăit în vrajbă. Este remarcabilă consecvenţa cu care a lucrat pentru convieţuirea dintre israelieni şi palestinieni.
Dincolo de a fi un neobosit susţinător al păcii şi al dialogului drept cale de rezolvare a conflictului din Orientul Mijlociu, Martin Buber a fost un promotor fervent al toleranţei, al diversităţii, al integrării, al cunoaşterii şi acceptării, al deschiderii faţă de alteritate. În actualul context internaţional, cred că aceste valori sunt mai preţioase ca niciodată. De aceea, găsesc a fi simbolică şi grăitoare primirea «Plachetei Martin Buber» acum când România deţine președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) prin care ţara mea înţelege să se implice activ în combaterea antisemitismului, rasismului şi xenofobiei, îndeosebi prin intermediul educației şi cercetării academice în domeniul Holocaustului.
În încheiere şi în lumina gândirii lui Martin Buber, cred că acest drum care ne-a adus astăzi împreună cuprinde şi destinaţii care ni se vor descoperi în viitor prin continuarea legăturilor sudate aici şi prin eforturile noastre de a oferi o mână de ajutor celui de lângă noi. Şi, mai ales, de a contribui, în comun, pentru o lume mai bună.
Vă mulţumesc foarte mult!”
