Prima sondă forează și a trecut de 1.000 de metri, a declarat vineri ministrul Energiei, Sebastian Burduja, referindu-se la proiectul Neptun Deep. Lucrările din Marea Neagră se vor finaliza în anul 2027, iar după ce va începe producția de gaze România va deveni principalul producător din Uniunea Europeană. Însă organizația de mediu Greenpeace reclamă un lucru grav: cei care lucrează la proiect ar intenționa să utilizeze o „soluție mai riscantă pentru a fora în perimetrul Neptun Deep”.
Evoluția scandalului ONG-urilor vs. ministrul Energiei, Sebastian Burduja
Un număr de 75 de organizaţii ale societăţii civile i-au solicitat săptămâna trecută premierului Marcel Ciolacu, printr-o scrisoare deschisă, demiterea urgentă a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, acestea condamnând "represaliile ordonate" de ministru la adresa celor care iniţiază demersuri în justiţie.
La scurt timp după această scrisoare, ministrul Sebastian Burduja a reacționat pe Facebook: „Scriem istorie. Împotriva piedicilor și a amenințărilor celor care ar face orice ca România să nu devină un furnizor de securitate energetică pentru Europa. Am promis că nu ne oprim și asta facem: până la capăt, pentru România independentă și puternică.”
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a lansat joi, în debutul ședinței de Guvern, un mesaj de susținere pentru ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe fondul începerii forajului în cadrul proiectului strategic Neptun Deep din Marea Neagră. Premierul a denunțat criticile recente venite din partea unor organizații neguvernamentale și partide politice, pe care le-a acuzat că acționează împotriva intereselor României.
„Vreau să-i transmit public ministrului Energiei că are toată susținerea mea. Am văzut că este atacat și de ONG-urile lui Soros, și de partide care fac jocul Rusiei. Nu e deloc întâmplător”, a declarat Ciolacu. „Drill, Sebi, drill!”, a mai spus Ciolacu.
Ce reclamă cei de la Greenpeace în ultimul mesaj
„OMV Petrom va folosi o soluție mai riscantă pentru a fora în perimetrul Neptun Deep
Autoritățile modifică legislația la comanda companiei.
OMV Petrom și Romgaz au anunțat pe 25 martie începerea forajului primei sonde de exploatare din perimetrul Neptun Deep. Momentul a fost marcat cu surle și trâmbițe și de autoritățile române – vom deveni numărul 1 la producerea de gaz fosil din Uniunea Europeană.
Ce se ascunde, însă, în spatele acestor declarații pline de entuziasm?
Conform informațiilor și documentelor primite de la un avertizor de integritate, companiile OMV Petrom și Romgaz au solicitat autorităților române modificarea unor reglementări cu scopul de a reduce costurile și evita întârzierile proiectului Neptun Deep. Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) s-a conformat și a modificat legislația, acceptând modificări riscante ale soluției de foraj”, arată organizația de mediu Greenpeace, într-un comunicat (disponibil aici).
„OMV Petrom și Romgaz au solicitat autorităților în februarie 2023 reglementarea mai multor aspecte de ordin tehnic cu privire la sondele offshore. Companiile au solicitat o modificare rapidă a Ordinului Președintelui ANRM nr.8/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind avizarea operațiunilor petroliere de conservare, abandonare si, respectiv, de ridicare a abandonării / conservării sondelor.
Modificarea solicitată de OMV Petrom și Romgaz vizează aplicația controversată de a securiza (a astupa) puțurile superioare forate cu azot de înaltă presiune și două bariere fizice în loc de practica stipulată în instrucțiuni de a le umple cu fluid dens de foraj sau alt echivalent (în principiu, un amestec de nămol făcut la densități specificate).
Schimbarea legislației solicitată de corporații are ca scop reducerea costurilor și evitarea întârzierilor, însă, indiferent de soluția pe care o folosesc, aceștia vor lucra cu un zăcământ de presiune înaltă și temperatură ridicată (HPHT – High Pressure High Temperature), ceea ce crește inevitabil riscurile.
În final, la numai 3 luni după solicitarea OMV Petrom și Romgaz, legislația a fost schimbată. Astfel, în luna mai 2023, Ordinul ANRM a fost modificat şi completat după cerințele companiilor.
Un extras din scrisoare poate fi analizat mai jos, iar solicitarea completă a OMV Petrom și Romgaz poate fi accesată aici.
Soluția de foraj pentru Neptun Deep este riscantă
Exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep presupune mai multe foraje în zăcăminte aflate la mare adâncime, ce au o presiune înaltă și temperatură ridicată (HPHT – High Pressure High Temperature).
Termenul HPHT este folosit în mod obișnuit pentru a descrie un zăcământ cu temperatură și presiune mai mare decât majoritatea zăcămintelor de combustibili fosili. Dacă un zăcământ prezintă aceste caracteristici, este probabil să aducă provocări mai mari la forajul unei sonde. Zăcămintele HPHT sunt unele dintre cele mai provocatoare și riscante medii din industria petrolului și gazelor. Atunci când se combină presiunea înaltă cu temperatura ridicată, riscurile și complexitățile procesului se înmulțesc, atât în ceea ce privește operațiunile de foraj, cât și de finalizare a puțurilor de sondă.
Pentru proiectul Neptun Deep sunt planificate foraje pentru 10 sonde într-un astfel de zăcământ HPHT. Soluția propusă este una controversată și presupune securizarea (astuparea) puțurilor superioare cu azot de înaltă presiune și două bariere fizice. Practica obișnuită este aceea de a le umple cu fluid dens de foraj sau cu un alt echivalent (în principiu, un amestec de nămol făcut la densități specificate). Securizarea (astuparea) puțurilor este temporară și durează până în momentul în care platforma de producție este instalată și sondele sunt destupate.
Combinația dintre securizarea cu azot a puțurilor și mediul HPHT ar putea prezenta provocări unice. Acest punct este deosebit de important. Mediile HPHT sunt cunoscute pentru că sunt neiertătoare, iar introducerea unei metode nedovedite pe deplin în medii HPHT, precum azotul de înaltă presiune, ar putea amplifica riscurile.
Atunci când se utilizează presurizarea cu azot, bariere din oțel și alte tehnologii în mediile HPHT, o serie de lucruri pot merge prost, de la pierderea integrității puțului, ceea ce duce la eliberarea de gaze și la explozii, la degradarea materialelor din cauza temperaturii și presiunii ridicate, ceea ce compromite siguranța puțului, până la pierderea presiunii azotului, ducând la prăbușirea puțului sau la eliberarea necontrolată de gaze.
Cerem OMV Petrom, operatorul Neptun Deep și autorităților române (ANRM și ACROPO) să vină cu clarificări urgente legate de această soluție de foraj într-un zăcământ HPHT”, au transmis cei de la Greenpeace.
Întrebări pentru autorități
- „Cum a gestionat OMV Petrom alte zăcăminte HPHT în trecut?
- Au folosit presurizarea cu azot în condiții similare?
- Care este istoricul echipamentelor și tehnologiei folosite atunci când vine vorba de gestionarea sondei prin presurizarea cu azot și bariere fizice în astfel de scenarii cu risc ridicat?
- Ce măsuri suplimentare de monitorizare (dincolo de senzorii inteligenți și fibra optică) intenționează să utilizeze pentru a asigura integritatea puțului?”, se mai întreabă organizația.
Comentează