Potrivit celui mai recent raport de specialitate, între 60% și 70% din solul Europei este deja afectat de degradare. În fiecare an se pierd încă aproximativ un miliard de tone de sol, iar consecința directă este că aproape trei sferturi din terenurile agricole, în jur de 74%, au ajuns să prezinte dezechilibre majore de nutrienți.
Un nou raport global, realizat de Aroura, IUCN WCEL și Salvează Solul, propune un „Cadrul de securitate a solului”, un model care ar putea oferi soluții concrete pentru refacerea terenurilor, creșterea rezilienței și sprijinirea sistemelor climatice, hidrologice și alimentare.
Documentul estimează că degradarea solului generează pierderi de peste 11 trilioane de dolari anual, afectând securitatea alimentară, biodiversitatea și capacitatea planetei de a face față schimbărilor climatice.
Pentru a atinge țintele globale de reducere a emisiilor, starea solului (unul dintre cele 5 aspecte cheie ale Cadrului de securitate a solului) trebuie restabilită la nivel mondial. Potrivit unui raport al Aroura Soil Security Think Tank, al Comisiei Mondiale pentru Dreptul Mediului (WCEL) a IUCN și al campaniei Salvează Solul, straturile superioare ale solurilor lumii reprezintă un rezervor de carbon considerabil, în mare parte neexploatat, care conține cu 45% mai mult carbon decât se estimase anterior, însă, spre deosebire de atmosferă și oceane, solurile nu beneficiază de protecție juridică obligatorie în dreptul internațional.
Pe măsură ce depășim 1,5 grade de încălzire, raportul subliniază că 27% din emisiile de carbon necesare a fi neutralizate pentru a menține încălzirea globală sub 2 grade pot fi captate în soluri aflate într-o stare bună, o soluție surprinzătoare de atenuare a schimbărilor climatice care ar fi trebuit discutată la COP30, unde 70% din CND-urile țărilor ignoră refacerea solului în acest context.
CND-urile (Contribuțiile Naționale Determinate) sunt planuri de acțiune climatică obligatorii pe care țările și le stabilesc ca parte a Acordului de la Paris. Acestea conțin ținte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și strategii de adaptare la schimbările climatice.
Ce s-ar întâmpla dacă 1% din carbonul din solurile Europei ar fi eliberat
Continuarea degradării riscă și ca rezervorul colosal de carbon din soluri să fie eliberat în atmosferă. Se estimează că s-ar putea elibera astfel 4,81 miliarde de tone de CO2 – aproximativ egale cu emisiile anuale ale SUA. 40% din terenurile Pământului sunt deja degradate, iar UNFAO previzionează că s-ar putea ajunge până la 90% terenuri degradate până în 2050.
Raportul mai subliniază și că emisiile actuale de CO2 provenite numai din solurile Statelor Unite echivalează cu emisiile a aproximativ 75 de milioane de mașini. Mai mult, dacă 1% din carbonul din solurile Europei ar fi eliberat, acest lucru ar echivala cu emisiile anuale ale unui miliard de mașini.
Spre deosebire de Convenția Națiunilor Unite pentru Dreptul Mării (UNCLOS) care reglementează oceanele și de Acordul de la Paris al UNFCCC care reglementează atmosfera, solul nu beneficiază de un cadru juridic global de protecție.
Praveena Sridhar, Coordonator Tehnic al mișcării Salvează Solul și coautor al raportului, a declarat că „trebuie să privim solul dintr-o perspectivă holistică – cum ar fi Cadrul de securitate a solului – pentru a proteja multitudinea de dimensiuni ale solului ca entitate vie, inclusiv sănătatea solului, pentru a ne atinge țintele de emisii”. „Prea mult timp, solul a fost considerat ca fiind doar pământ. Cu toate acestea, el este învelișul viu a planetei. Fiecare pumn de sol sănătos și viu este un microcosmos al vieții și un depozit de carbon și apă. Protejarea solului nu este doar o datorie față de mediu, ci și o responsabilitate generațională, esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.” , a adăugat coautorul raportului.
Citește și: Degradarea solurilor amplifică problemele cu apa ale României. Care sunt soluțiile
Cadrul de securitate a solului
Raportul introduce Cadrul de securitate a solului, un model practic pentru protejarea și refacerea solurilor pe cinci paliere :
· Capacitate: Potențialul inerent al solului de a susține viața și de a rezolva provocările globale, de la penuria de alimente și apă până la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.
· Stare: Starea și productivitatea actuală a solului. Din cauza impactului uman, riscăm să pierdem această bază prin eroziune și prin scăderea materiei organice din sol.
· Conectivitate: Modul în care oamenii înțeleg, apreciază și se raportează la sol. Urbanizarea, industrializarea și provocările de mediu îi îndepărtează pe oameni de sol, ceea ce duce la o lipsă de măsuri legale pentru protejarea acestuia.
· Capital: Valoarea economică a serviciilor ecosistemice ale solului, în valoare de peste 11 trilioane de dolari anual. Fiecare dolar investit în regenerarea solului poate genera până la 30 de dolari în beneficii economice
· Legislație: Cadrele juridice și de guvernanță necesare pentru protejarea solului. Momentul este propice, întrucât UE, Parlamentul Panafrican și IUCN au făcut pași către adoptarea unui instrument juridic privind securitatea solului.
Această abordare schimbă perspectiva asupra solului, transformându-l dintr-o variabilă agricolă într-o resursă strategică care stă la baza securității alimentare, a securității aprovizionării cu apă, a rezilienței climatice și a stabilității economice.
Coautorul raportului, dr. Julio C. Pachón-Maldonado, de la Aroura Soil Security Think Tank, a declarat: „Trebuie să trecem dincolo de discuțiile abstracte despre sol. Cadrul de securitate a solului este un plan. Acesta ne oferă 115 modalități concrete de a asigura protecția solului, conectând cele 23 de funcții, servicii [ceea ce face solul pentru noi] și amenințări la adresa solului [principalele cauze ale diminuării funcțiilor și serviciilor solului] cu cele cinci dimensiuni care controlează de fapt soarta acestuia: cea științifică, cea economică, cea juridică și propria noastră legătură umană cu acesta.”
Momentul pentru a lua decizii urgente
În 2025, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a adoptat Rezoluția 007, care impune elaborarea unui instrument juridic global pentru protecția solului.
Legea Uniunii Europene privind monitorizarea solului și Legea model panafricană privind gestionarea durabilă a solului reprezintă pași suplimentari către recunoașterea solului ca un bun comun global.
„Fără ținte specifice pentru protecția și refacerea solului, țările rareori acordă prioritate acestui aspect în legile lor referitoare la climă. În prezent, nu există un tratat internațional exhaustiv specific sau alt instrument juridic imperativ pentru securitatea solului. Securitatea solului necesită inițiative coordonate din partea factorilor de decizie, a fermierilor, a companiilor, a consumatorilor etc. pentru a promova protecția solului, inclusiv sănătatea solului. Prin urmare, este esențial să continuăm să elaborăm și să punem în aplicare instrumente juridice mai specifice privind securitatea solului. Trebuie să schimbăm statutul juridic actual al solului pentru a-l proteja și a-l dărui generațiilor viitoare”, a declarat Dr. Irene Heuser, președinta Grupului pentru dreptul solului și al agriculturii durabile din cadrul IUCN WCEL.
Comentează