Premium
Coreea de Nord a înregistrat anul trecut cea mai slabă recoltă din ultimii zece ani, producţia fiind afectată de catastrofe naturale, lipsa terenurilor arabile şi o agricultură ineficientă, a anunţat miercuri ONU, transmit Reuters şi AFP preluate de Agerpres.
Rezultatul este că 10,9 milioane de nord-coreeni, adică 43% din populaţia totală, au nevoie de ajutor umanitar, cu 600.000 de mai mulţi decât anul trecut, şi că riscul de malnutriţie şi boli a crescut la rândul său, în condiţiile în care ţara suferă oricum de penurii alimentare cronice, la care contribuie sancţiunile severe impuse de comunitatea internaţională din cauza programelor sale nuclear şi balistic.
Dar, cu toate că numărul celor care au nevoie de asistenţă a crescut, ONU a fost nevoită să reducă la 3,8 milioane numărul persoanelor vizate de ajutorul său umanitar, limitându-se la cei mai afectaţi de penurii, dată fiind lipsa finanţării.
Potrivit lui Mishra, anul trecut s-a strâns doar 24% din sumele solicitate, iar unele agenţii au fost nevoite să-şi limiteze programele şi chiar să sisteze o serie de proiecte.
Responsabilul ONU a făcut apel cu acest prilej la donatori "să nu lase consideraţiile politice să stea în calea răspunsului la nevoi umanitare". "Costul uman al incapacităţii noastre de a răspunde este incomensurabil", spus Mishra, explicând că sancţiunile au generat întârzieri neprevăzute şi sunt un obstacol pentru programele umanitare, chiar dacă acestea sunt scutite de sancţiunile impuse de Consiliul de Securitate al ONU.
Coreea de Nord face obiectul sancţiunilor comunităţii internaţionale pentru faptul că acordă prioritate programelor militare, în detrimentul populaţiei, dezechilibru care, în opinia unora, este încurajat de programele ONU de asistenţă umanitară.
După războiul din Coreea dintre 1950 şi 1953, Coreea de Nord a cunoscut o industrializare rapidă, o vreme fiind mai bogată decât Coreea de Sud, gestionarea defectuoasă a economiei fiind contrabalansată de ajutorul financiar al Moscovei. Totul s-a sfârşit însă după destrămarea URSS, urmată, în anii 90, de o foamete cu consecinţe tragice.
Deşi situaţia s-a ameliorat, agricultura nord-coreeană rămâne marcată de faptul că Phenianul nu are acces la tehnologii noi, consecinţa fiind că randamentele sale sunt mult inferioare mediei mondiale.
Un alt factor important este că relieful nord-coreean este dominat de munţi, doar 20% din pământuri fiind propice culturilor. În plus, în iulie şi august anul trecut Coreea de Nord a fost afectată de un val de arşiţă, urmat de inundaţiile provocate de taifunul Soulik, ceea ce a diminuat cu 12-14% recolta de orez. Şi, deşi aceste evenimente climatice s-au manifestat cu aceeaşi intensitate în întreaga Peninsulă coreeană, impactul lor a fost net mai mare în Coreea de Nord, guvernul de la Seul indicând că producţia sud-coreeană de orez a scăzut cu 2,6%.
Între altele, producţia nord-coreeană de soia a scăzut cu 39%, iar cea de cartofi - promovaţi de liderul nord-coreean Kom Jong Un ca mijloc de combatere a penuriilor - s-a diminuat cu 34%, conform cifrelor ONU.
În februarie, Phenianul a comunicat Naţiunilor Unite că va înregistra în acest an un deficit de 1,4 milioane de tone de alimente.
