Premium
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a emis, anul trecut, 1.424 de decizii de returnare, prin care s-a stabilit obligaţia de returnare şi termenul pentru plecarea voluntară de pe teritoriul României pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, potrivit Agerpres.
Potrivit unui bilanţ al activităţii IGI, pe parcursul anului, peste 1.200 de cetăţeni străini au fost îndepărtaţi sub escortă, dintre aceştia 1.143 până la punctele de trecere a frontierei terestre sau aeriene, aproximativ 56% din totalul misiunilor de îndepărtare au fost efectuate în baza acordului de readmisie cu Serbia, 63 de străini au fost îndepărtaţi în cadrul a 20 de misiuni operative externe, dintre care şase prin participarea României la operaţiuni comune de returnare organizate de un stat membru sub coordonarea Agenţiei Frontex.
Pentru 1.327 de persoane care nu au putut fi îndepărtate, în termen de 24 de ore, poliţiştii de imigrări au întocmit documente de luare în custodie publică până la returnarea de pe teritoriul ţării noastre.
Ca alternativă la îndepărtarea forţată, 58 de migranţi au optat pentru programul de repatriere voluntară umanitară asistată şi au părăsit ţara noastră la o dată stabilită de comun acord cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Totodată, în cazul a 270 de persoane a fost acordată tolerarea rămânerii pe teritoriul României până la încetarea motivelor care au stat la baza deciziei.
Şedinţa de evaluare a activităţii instituţiei în anul 2021 a avut loc, marţi, în prezenţa secretarului de stat în MAI Bogdan Despescu, chestor general de poliţie, în sistem videoconferinţă.
"Pe parcursul anului 2021, în contextul generat de pandemia de coronavirus, priorităţile poliţiştilor din cadrul IGI au constat în realizarea unui management corespunzător al migraţiei legale prin aplicarea legislaţiei şi procedurilor în mod unitar şi transparent, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, integrarea beneficiarilor unei forme de protecţie internaţională, combaterea migraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate şi, nu în ultimul rând, pentru reducerea deficitului de personal, asigurarea resurselor logistice, armonizarea legislaţiei şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană", arată sursa citată.
Având în vedere situaţia pandemică la nivel internaţional, în perioada de referinţă, poliţiştii de imigrări au asigurat managementul şederii în România a peste 148.000 de persoane, dintre care peste 96.000 sunt din state terţe, cei mai mulţi din Moldova, Turcia, China, Siria, Nepal şi peste 52.000 sunt cetăţeni ai Uniunii Europene/SEE/CH, majoritatea fiind din Italia, Germania şi Franţa.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajare/detaşare în muncă, conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie a cetăţenilor români, UE sau SEE), studii, beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională şi stabilirea domiciliului pe teritoriul ţării noastre.
Mai mult de o treime din cetăţenii străini îşi au stabilită rezidenţa temporară sau domiciliul în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, iar peste 5.000 au ales judeţele Constanţa, Timiş şi Cluj.
"În ceea ce priveşte admisia în România, Centrul Naţional de Vize a cerut avizul instituţiei pentru 18.400 de solicitări de viză. Dintre acestea, au fost avizate favorabil 14.870 de cereri de viză, dintre care aproximativ 12.900 de lungă şedere, pentru străini din Moldova, Turcia, Ucraina, Siria şi alte state, şi 2.208 de scurtă şedere, pentru străini din Liban, Iran, Irak etc. De asemenea, au fost primite peste 1.000 de cereri de invitaţii", precizează IGI.
Totodată, au fost gestionate peste 57.000 de cereri de prelungire a dreptului de şedere a străinilor din state terţe, aproximativ 55.900 pentru şederea temporară, iar 1.439 pentru acordarea şederii pe termen lung. Au fost primite peste 13.400 de cereri de emitere a certificatelor de înregistrare şi aproximativ 1.100 de cărţi de rezidenţă pentru cetăţeni ai Uniunii Europene/SEE/CH.
Au fost înregistrate peste 59.550 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, un număr dublu al cererilor raportat la anul 2020. Au fost emise 49.962 de avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, detaşaţi, înalt calificaţi, ICT, sezonieri şi transfrontalieri.
Piaţa forţei de muncă a atras, cu precădere, străini proveniţi din state de pe continentul asiatic, cele mai multe cereri au ca beneficiari cetăţeni din Nepal (10.448), Bangladesh (8.662), Turcia (7.163), Sri Lanka (6.799) şi Pakistan (5.731). Cele mai multe solicitări au fost pentru angajatori din Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Timiş, Prahova.
În urma mai multor acţiuni şi controale la peste 4.900 de societăţi comerciale, care au vizat combaterea muncii nedeclarate, au fost depistaţi 189 de străini care desfăşurau activităţi lucrative fără forme legale.
Pe linia combaterii şederii ilegale, în perioada de referinţă, au fost organizate 5.540 acţiuni şi controale cu forţe proprii şi în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniu, în urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale aproximativ 4.200 de străini.
