Piața muncii din România: Provocări și răspunsuri

Deficitul forței de muncă și fenomenul brain drain devin principalele probleme cu care se confruntă angajatorii din România, chiar dacă la nivelul anului 2018 a fost înregistrată cea mai mică rată a șomajului din istoria acestui stat.

Astfel, raportul de țară semestrial al Comisiei Europene, realizat anul trecut, concluziona că în ciuda dezvoltării pieței muncii din România,  accesul în cadrul său se lovește de provocări pentru femei, persoanele cu dizabilități, tineri și cetățeni de etnie romă.

Același raport specifica că numărul tinerilor șomeri ce nu au studii de specialitate (NEETs) este unul ridicat, peste 1,4 milioane de persoane fără studii nefiind încadrate, cel puțin oficial, pe piața muncii.

Totodată, studiul privind Deficitul de Talente realizat în 2018 de către ManpowerGroup, arată că 36% dintre angajatori întâmpină probleme mult mai complexe în ceea ce privește resursa umană, în comparație cu anul 2016. În același timp, numărul redus de candidați aflați pe piață, slaba pregătire profesională sau lipsa experienței acestora sunt considerate de către angajatori ca fiind principale cauze ce au condus către actuala criză a forței de muncă.

Dacă ținem cont de faptul că Barometrul forței de muncă realizat de către  PwC în 2018 atrăgea atenția că pe termen scurt,  deficitul forței de muncă din România va ajunge la 1,1 milioane de persoane, trebuie să înțelegem că eficientizarea pieței muncii prin măsuri sustenabile care să conducă către creșterea gradului de ocupare, trebuie să reprezinte o prioritate pentru București.

În acest context, Guvernul României, prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a pus bazele unei strategii de stimulare a ocupării ce vizează atât angajatorii cât și persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă.

Astfel, ANOFM oferă  lunar angajatorilor ce încadrează în câmpul muncii persoane absolvente a unor instituții de învățământ, a șomerilor de lungă durată, a tinerilor NEETs, a persoanelor peste 45 de ani sau a șomerilor susținători ai unor familii monoparentale, o sumă în cuantum de 2.250 RON, pentru o perioadă de un an de zile, cu obligația angajatorului ca odată cu încetarea perioadei de acordare a subvenției să mențină încă 18 luni de zile raportul de muncă. În același timp, angajatorii care menţin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenţii încadraţi, peste termenul de 18 luni, primesc, pentru fiecare an de continuare a raportu­rilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuţiei asiguratorii pentru muncă datorate de an­gajatori pentru aceste persoane, pe o perioadă de cel mult 2 ani.

Aceleași condiții sunt valabile și pentru încadrarea persoanelor cu handicap sau a șomerilor care mai au cinci ani până la pensionare, conform Legii 76/2002, cu modificările și completările sale ulterioare.

Mai apoi, angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, în baza unui contract de solidaritate, beneficiază lunar, conform prevederilor legale, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori indicatorul social de referinţă, în sumă totală de 2.000 de lei, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

În ceea ce privește stimularea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, printre principalele strategii realizate și implementate de către MMJS și ANOFM se numără prima de activare, ce prevede acordarea unei sume de 1.000 RON pentru șomerii  care nu beneficiază de indemnizații de șomaj dar se angajează pe o perioadă mai mare de trei luni de zile. Evident, de aceste prevederi nu vor beneficia persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimele 12 luni.

Începând cu toamna anului trecut, ANOFM oferă o serie de noi facilități angajatorilor care încadrează ucenici, aceștia primind pentru fiecare ucenic angajat o sumă lunară în cuantum de 2.250 RON, ce este alocată din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Dincolo de o serie de măsuri privind mobilitatea șomerilor, ce vor fi dezbătute într-o analiză separată ca urmare a importanței și relevanței pentru sustenabilitatea economiei naționale, nu putem omite și rolul strategic pe care ANOFM îl joacă în ceea ce privește formarea profesională, care este gratuită pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, și care se orientează cu precădere și asuprea femeilor, romilor sau altor grupuri defavorizate.

Pe acest fond, toate aceste politici active sunt soluții pentru gestionarea unei crize care va necesita totuși elaborarea unui răspuns mult mai complex pe termen mediu și lung, care să includă, spre exemplu, și implementarea unei reforme consistente în domeniul educației, prin corelarea învățământului cu cerințele pieței muncii.