Referendumul din noiembrie 2009, care a întrunit condițiile de validare, n-a fost respectat de politicieni nici acum, după șase ani. O majoritatea a românilor a cerut 300 de parlamentari și parlament unicameral. Partea cu unicameralul nu poate fi pusă în practică decât prin revizuirea Constituției. Dar reducerea numărului total de parlamentari la 300 putea fi făcut prin legea alegerilor parlamentare.
Un scurt istoric. În 2012, USL a încercat schimbarea legii alegerilor parlamentare și introducerea votului uninominal pur (adică, dintr-un singur tur în fiecare colegiu, fără niciun fel de redistribuire, primul clasat câștigă). PDL a contestat legea la CCR, iar Curtea a declarat legea neconstituțională. Unul din motive a fost acela că nu s-a respectat voința românilor la referendum. Adică, în loc de 300 de colegii parlamentare, rămâneau 470.
Precedentul a fost generat atunci.
În 2015, PSD și PNL s-au înțeles să facă o nouă modificare a legii alegerilor parlamentare, astfel încât să revină la votul pe listă în circumscripții județene. S-a făcut, a trecut de Parlament, a fost promulgată de Președinte.
Nimeni nu a contestat noua lege la CCR. Dacă ar fi făcut-o, foarte probabil ar fi avut câștig de cauză. Adică, CCR ar fi obligat Parlamentul să facă modificare cu 300 de parlamentari pentru același motiv, explicitat în iunie 2012: respectarea suveranității poporului, exprimată prin referendum în 2009.
Cine putea contesta legea la CCR? Un grup de 50 de deputați sau 25 de senatori. N-a fost cazul, toți parlamentarii s-au bucurat să se întoarcă la votul pe liste. Într-o listă îți ascunzi mai ușor păcatele decât prin vot uninominal. Niciun parlamentar nu ar accepta să diminueze numărul la 300 de locuri eligibile, pentru că ar scădea șansa teoretică de a fi ales.
Putea să o conteste Avocatul Poporului. N-a făcut-o. Actualul Avocat al Poporului a dovedit în repetate rânduri că nu avea niciun fel de independență față de partidele aflate la guvernare.
Putea să o conteste Președintele Iohannis. N-a făcut-o, ceea ce înseamnă că a fost într-o înțelegere cu celelalte partide politice.
Nici nu e sigur că judecătorii de la Curte ar fi fost consistenți cu propria jurisprudență, dacă legea era contestată, adică, să fi folosit același argument de neconstituționalitate ca în 2012. Să nu uităm că judecătorii, în majoritatea lor, sunt numiți de partidele politice și ar fi putut de data asta să închidă ochii. Au mai fost asemenea situații.
Șansele de a avea o nouă modificare până la viitoarele alegeri parlamentare sunt aproape nule. Politicienii se vor prevala foarte probabil de recomandările Comisiei de la Veneția, care stipulează un interval de 12 luni între modificări de legislație electorală și momentul scrutinului.
Adevăratul motiv e deja cunoscut. Niciun partid politic nu este de acord cu diminuarea numărului absolut de reprezentanți în forul legislativ.
Cea mai apropiată oportunitate teoretică de a pune în aplicare rezultatului referendumului din 2009, cu ambele întrebări, este revizuirea Constituției. Nu știe nimeni când va fi posibilă. Pentru asta e nevoie de o majoritate de 2/3 în Parlament. Și, în orice caz, nu se va aplica decât la următorul scrutin parlamentar din 2020.
În acest moment și cu actualele partide politice, șansele să fie pus în aplicare rezultatul referendumului din 2009 sunt neglijabile.
Comentează