Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Planul Administrației Trump în Orientul Mijlociu a fost dezvăluit

trump, casa alba

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse. ro vă propune o dezvăluire din cotidianul România Liberă în care ne este  prezentat planul prin care Administrația Trump intenționează să instaureze pacea în Orientul Mijlociu.

România Liberă:

La jumătatea lunii iunie, după ce se încheie postul islamic Ramadan, Administrația Trump intenționează să dezvăluie întregul plan de pace în Orientul Mijlociu, din care mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim este pivotul central.
Președintele Horacio Cartes a inaugurat Ambasada Paraguayului la Ierusalim, a treia ţară care îşi mută principala reprezentanţă diplomatică de la Tel Aviv, după SUA şi Guatemala. În Maroc, peste 10.000 de oameni au protestat la Casablanca, faţă de mutarea Ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim, manifestanţii scandând lozinci împotriva Israelului.
Administrația Trump insistă că recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului este cel mai important pas „pe calea păcii“ nu numai între palestinieni și israelieni, dar și între lumea arabă și Israel.
Palestina, un stat fără nicio putere
Câteva dintre elementele acestui plan au „transpirat“ în mass-media și niciunul nu pare să aducă vreo pace în Orientul Mijlociu. Iar președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, nu are cum să accepte înființarea unui stat-marionetă, lipsit de orice putere, la cheremul statului care i-a ocupat teritoriile, Israelul.
În principiu, proiectul are nouă puncte de bază, primul referindu-se la suprafața viitorului stat palestinian, care va fi, conform propunerii, jumătate din Cisiordania și întreaga Fâșie Gaza.
Capitala Palestinei va fi Abu Dis, la est de Ierusalim.
Fâșia Gaza va face parte din statul Palestina, după dezarmarea -organizației Hamas.
Israelul va menține responsabilitatea securității pentru cea mai mare parte a Cisiordaniei și a punctelor de frontieră.
Valea Iordanului va rămâne sub suveranitatea Israelului și sub control militar. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Fiecare dintre ei vrea, cât mai repede posibil, să vadă cum piaţa de putere de acum, ajunsă aleatorie, plină de nou-veniţi arivişti, neşcoliţi şi handicapaţi de o lipsa unei minime pregătiri pentru guvernare, a devenit o primejdie reală tocmai pentru că este complet imprevizibilă şi, ca atare, poate genera conflicte care, cumulate, pot duce la o catastrofă.
Drept care, în disperare reală de cauză, pentru a evita intrarea în haos, liderii super-puterilor au ales să se întoarcă la ideologiile care au consacrat puterea ţărilor lor în cel mai favorabil moment al istoriilor lor naţionale, cele pe baza cărora ţările respective s-au dezvoltat în imperii, au acumulat bogăţii uriaşe şi, mult timp, şi-au asigurat relaţii clientelare ce le-au permis să exercite o autoritate de necontestat asupra unei largi părţi a lumii. Lucru nu foarte uşor de făcut deoarece fenomenul „morţii ideologiilor“ a fost profund la nivelul întregii lumi şi a îndepărtat în progresie constantă opiniile publice de clasa politică.
Se revine, spectaculos şi ferm, la acele doctrine care garantează un exerciţiu total, aproape discreţionar al puterii, bazate, toate, pe personalitatea debordantă, unică (în bine sau în rău, nu contează) a liderului care, încă de la început, se prezintă audienţei naţionale şi internaţionale drept un conducător de tip mesianic. El este absolut convins de acest lucru, iar puterea personalităţii sale şi capacitatea sa inerentă de convingere, fac să se nască (sau să renască) sentimentul mesianic în mintea şi sufletul audienţei.
În cazul SUA, „voinţa mesianică“ s-a exprimat prin Doctrina Monroe, singura care, în mod explicit, s-a bazat pe principiul denumit atunci „America americanilor!“ şi pe care ideologii lui Donald Trump au reformulat-o azi în sloganul „We will make America Great Again“. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Programul legislativ al Guvernului pe 2018 include un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, cu precizarea că în perioada 1 iulie – 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate.
În acelaşi timp, în nordul Europei, norvegienii gestionează cel mai mare fond de pensii din lume, cu active de peste 1.000 de miliarde de dolari.
Investiţiile acestui fond sunt gestionate de Norges Bank Investment Management, care face parte din Banca Centrală a Norvegiei.
Este cel mai mare fond de pensii din lume, chiar mai mare decât cel din California (acesta fiind cel mai mare din Statele Unite).
Faptul că a devenit cel mai mare fond nu se datorează contributorilor, ci randamentelor din active precum petrolul.
Mărimea fondului a crescut de 13 ori din 2002 până în prezent. Scopul fondului este de a reinvesti profitul generat de sectorul petrolier.
La o populaţie de 5,2 milioane de persoane, fondul valorează peste 193.000 de dolari per cetăţean norvegian, potrivit Financial Times. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

S-a terminat şi a 71-a ediţie a Festivalului de film de la Cannes. O ediţie de la care filmele româneşti au lipsit – cel puţin în principalele secţiuni. Nu au lipsit însă filmele cu substrat politic sau social. Un bilanţ, o trecere în revistă a palmaresului.
Copii maltrataţi sau abandonaţi au fost subiectul numărul unu recompensat de juriul din acest an, în majoritate feminin şi condus de actriţa australiană Cate Blanchett. Tema se regăseşte în La Palme d’or atribuită japonezului Hirokazu Kore-Eda pentru filmul «Shoplifters», în pelicula «Capharnaüm» al libanezei Nadine Labaki, recompensată cu premiul juriului dar şi în «Ayka», filmul ruso-kârghâzului Serghei Dvorţevoi în care am putut-o descoperi pe Salma Yeslyamova, laureata kazakhă a premiului pentru interpretare feminină.
Ziarul Le Monde enumeră alte teme socio-economice care au fost pe placul juriului anul acesta : revanşa afro-americană cu filmul «BlacKkKlansman» al lui Spike Lee, recompensat cu Marele Premiu, istoria epocii sovietice cu «Cold War» al polonezului Pawel Pawlikowski, premiat pentru cea mai bună regie. Au fost sprijiniţi şi cineaştii cu domiciliu forţat – iranianul Jafar Panahi, premiat pentru scenariu cu filmul «Three Faces» - sau cei care au pus în scenă parabola cristică privind nedreptatea lumii cu filmul «Lazzaro Felice» al italiencei Alice Rohrwacher, şi ea premiată ex-aequo pentru scenariu. Mai pe un ton sarcastic, Le Figaro notează că în selecţia oficială, pe lângă copii maltrataţi, am avut parte şi de «sindicalişti depresivi, sugaci abandonaţi, leproşi egipteni, producătoare de filme porno gay, mafioţi chinezi şi nelipsiţii serial-killeri».
#metoo şi spectrul lui Harwey Weinstein au planat deasupra Festivalului
Intregul palmares arată aşadar o deschidere spre nenorocirile lumii. In plus, o tentă puternic revendicativă s-a auzit şi văzut de-a lungul festivalului, în particular în contextul post-Weinstein. Această primă ediţie a competiţiei după revelaţiile sexuale privindu-l pe producătorul american a fost marcată de mişcarea #metoo şi tot ce decurge din ea (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.