AUR ar vrea să organizeze alegeri anticipate, asta dacă liderul partidului George Simion câștigă alegerile prezidențiale, transmite Dan Tănasă, vicepreședinte în cadrul AUR și deputat în Parlament. În acest fel AUR ar putea să-l aducă pe Călin Georgescu la putere, în funcția de premier.
„Din ce văd că au votat românii, asta se înțelege (n.r.: alegeri anticipate). Cel mai sănătos pentru viitorul acestei țări e să ascultăm opinia românilor. Oamenii au votat peste 40% un patriot. Așa funcționează democrațiile.
Din ce am văzut toată strategia lui Simion și AUR a fost câștigătoare. O să fim în stradă printre oameni, la firul ierbii, de ce lucrurile trebuie să se schimbe.
AUR va respecta voința poporului român. Cu Guvernul o să facem ceea ce vrea poporul român. Iar acum, după patru luni de furt, iar 80% au dat flit PSD-PNL-UDMR”, a spus Dan Tănasă, la postul Digi 24.
Ce a spus Simion despre rolul lui Georgescu
Liderul AUR, George Simion, a anunțat recent că dacă va ajunge președinte îl va aduce pe Călin Georgescu în fruntea țării, în poziția de premier.
„Deci, ca preşedinte, pot schimba membrii Curţii Constituţionale, membrii serviciilor secrete, astfel încât să pot asigura alegeri corecte şi pot fi un mediator pentru a găsi majoritatea în Parlament.
Acesta este modul în care ne putem gândi să-l avem ca prim-ministru (n.r. pe Călin Georgescu)”, a declarat George Simion în Financial Times, citat de News.ro.
Procedura privind alegerile anticipate. Ce ar putea urma?
Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului, relatează publicația Europa Liberă.
În plus, președintele are și acordul celor doi președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ
Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului.
Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie.
Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.
Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență
Comentează