Premium
La exact un an de la invazia rusă, China ia pentru prima dată o poziție explicită față de războiul din Ucraina, după ce a fost chemată în repetate rânduri în discuție de cele două fronturi opuse, într-o confruntare care nu admite loc de negociere. O face prin publicarea unui document în 12 puncte care, în schimb, pune dialogul în centru ca singura cale de ieșire din criză, pe care Ministerul chinez de Externe l-a anunțat la finalul unei misiuni lungi și complexe a diplomatului său de rang, șeful Comisiei de Afaceri Externe a Partidului Comunist, Wang Yi, relatează Rai News citat de Rador.
Un plan ambițios în intenții și puternic în influență politică, de care se bucură Beijingul în această fază și care, însă, în repropunerea generică a pozițiilor deja cunoscute, pare să dezamăgească așteptările, riscând să întâmpine scepticismul mixt al celor două părți în conflict și al aliaților acestora.
Într-adevăr, punctul de plecare este cererea de încetare a focului și începerea negocierilor între Rusia și Ucraina. Pentru a acorda greutate acestei propuneri, Beijingul încearcă să-și consolideze un rol de imparțialitate: prin conceperea unui cadru politic care salută unele dintre solicitările ambelor părți - la urma urmei, chiar joi, China s-a abținut la votul de la Adunarea ONU asupra rezoluţiei care condamnă invazia rusă. De exemplu: sfârșitul sancțiunilor occidentale, care îndeplinește pozițiile Moscovei; și respectul pentru suveranitatea teritorială a fiecărei țări care, în schimb, stă la baza cererii Kievului de retragere completă a trupelor rusești.
Cele 12 puncte ale documentului:
1. Respectarea suveranității fiecărei țări
"Independența și integritatea teritorială trebuie păstrate cu strictețe în conformitate cu dreptul internațional și Cartea Națiunilor Unite".
Acest punct pare să îndeplinească cererea Kievului, ca Moscova să respecte granițele naționale ucrainene și, prin urmare, să-și retragă trupele; dar, de fapt, ceea ce lipsește între cele două părți este o înțelegere prin care ar trebui luate în considerare "granițele naționale": Crimeea este rusă sau ucraineană?
2. Abandonarea mentalității Războiului Rece
"Securitatea unei țări nu poate fi obținută în detrimentul altor țări; securitatea unei regiuni nu poate fi obținută prin consolidarea sau extinderea alianțelor militare; nu există soluții simple la o problemă complexă: toate părțile ar trebui să lucreze la o arhitectură de securitate europeană echilibrată, eficientă și durabilă".
Ideea pare să stigmatizeze invazia rusă, dar și mai mult extinderea NATO, unul dintre motivele pentru care Moscova a motivat alegerea deschiderii ostilităților.
3. Oprirea ostilităților
"Războiul și conflictul nu aduc beneficii nimănui: toate părțile trebuie să rămână raționale, să se împiedice ca această criză să scape de sub control și să ajute Rusia și Ucraina să reia dialogul direct cât mai curând posibil, pentru a ajunge la un armistițiu".
Prin acest punct, comunitatea internațională este chemată să promoveze dialogul direct între Moscova și Kiev în vederea unei încetări a focului: exact ceea ce comunitatea internațională nu a fost capabilă să facă până acum.
4. Reluarea negocierilor de pace
"Dialogul și negocierile sunt singura soluție posibilă la criză; comunitatea internațională ar trebui să ajute părțile în conflict să ajungă la un acord politic".
Al patrulea punct îl extinde pe cel precedent, cerând dialog nu numai pentru un armistițiu imediat, ci în vederea unei soluții politice mai generale.
5. Rezolvarea crizei umanitare
"Misiunile umanitare trebuie să urmeze principiile neutralității și imparțialității; siguranța civililor trebuie protejată și prin coridoare de evacuare din zonele de conflict și prin operațiuni de asistență, care ar trebui să fie coordonate de ONU".
6. Protejarea civililor și prizonierilor de război
"Părțile ar trebui să respecte cu strictețe regulile internaționale și să respecte drepturile prizonierilor de război; China favorizează și încurajează schimburile de soldați capturați".
7. Păstrarea instalațiilor nucleare în siguranță
"Trebuie să evităm atacurile armate asupra centralelor nucleare sau a altor instalații nucleare, pentru a evita accidentele".
8. Reducerea riscurilor strategice
"Armele atomice nu trebuie niciodată folosite și războaiele nucleare nu trebuie purtate, la fel cum trebuie evitată simpla amenințare de a utiliza aceste arme și cele chimice și bacteriologice, în toate circumstanțele".
9. Facilitarea exporturilor de cereale
"Părțile trebuie să pună în aplicare pe deplin acordul privind exporturile de cereale semnat de Rusia, Ucraina, Turcia și ONU, pentru a evita o criză alimentară globală".
10. Oprirea sancțiunilor unilaterale
"China se opune sancțiunilor economice, care nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU".
Referirea este, evident, la sancțiunile adoptate împotriva Rusiei de către țările occidentale - Statele Unite și Uniunea Europeană in primis.
11. Stabilizarea producției industriale și a lanțurilor de distribuție
"Toată lumea ar trebui să evite să folosească economia globală ca armă sau instrument în scopuri politice; sunt necesare eforturi comune pentru a atenua impactul crizei asupra energiei, finanțelor, comerțului și transporturilor".
12. Promovarea reconstrucției după război
"Comunitatea internațională trebuie să ia măsuri pentru a ajuta reconstrucția zonelor de război; China este pregătită să ofere asistență și să joace un rol activ în acest domeniu".
***
Aliații occidentali ai Kievului au arătat un mare scepticism față de propunere şi au remarcat că planul Beijingului este înclinat spre pozițiile Kremlinului. În timpul unei vizite în Estonia împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Bruxelles-ul va analiza propunerile, dar că o va face "în contextul în care China a ales una din părţi". "Nu este un plan de pace", a punctat șeful Executivului comunitar. "China a ales partea, semnând, de exemplu, o prietenie nelimitată [cu Rusia] chiar înainte de invazie", a adăugat el. Beijingul "nu are prea multă credibilitate pentru că nu a reușit să condamne invadarea ilegală a Ucrainei", a declarat Stoltenberg într-o apariție la Tallinn împreună cu Von der Leyen și premierul estonien Kaja Kallas.
Consilierul american pentru Securitate națională, Jake Sullivan, a respins propunerea gigantului asiatic și a insistat că aceasta ar fi trebuit să se încheie după primul punct, care cere "respectarea suveranității tuturor țărilor". "Acest război s-ar putea încheia mâine, dacă Rusia încetează să atace Ucraina și își retrage forțele" a spus el într-un interviu pentru CNN.
Surse diplomatice europene subliniază că ideile lansate de Beijing sunt în conformitate cu dreptul internațional, dar avertizează că propunerea "u identifică și nici nu face distincție între agresor (Rusia) și victimă (Ucraina) și, prin urmare, îi lipsește legitimitatea obiectivă". Ei avertizează că planul reprezintă o încercare a guvernului Xi de a răspunde presiunii internaționale tot mai mari pentru a-și demonstra statutul de mare putere și actor internațional responsabil. "Credibilitatea sa este compromisă și mai mult prin coincidența publicării sale cu presupusele intenții chineze de a furniza Rusiei arme (drone)", conchid aceste surse.
De la începutul războiului din 24 februarie 2022 , Beijingul a menținut o echidistanță calculată în favoarea Rusiei, partenerul său strategic și cu care a certificat o "prietenie nelimitată" cu câteva săptămâni înainte de începerea ofensivei. În aceste 365 de zile, China a evitat să eticheteze ca atare invazia rusă și a dat vina pe NATO și mai ales pe Statele Unite că sunt adevărații vinovați ai crizei pentru că nu au luat în considerare "preocupările legitime de securitate" ale Moscovei. Pe fondul presiunii crescânde din partea Washingtonului și Bruxelles-ului, Beijingul a încercat să se prezinte vineri ca un mediator neutru pentru pace, deși continuă să facă echilibristică. China a subliniat că singura soluție viabilă va fi găsită prin dialog și negociere și a reiterat că țara va juca un "rol constructiv" în acest sens, deși nu a oferit mai multe detalii.
Deși textul Ministerului chinez de Externe afirmă că "securitatea unei țări nu poate fi compromisă în detrimentul celei a altei națiuni", acesta subliniază că "interesele legitime și preocupările de securitate ale tuturor țărilor trebuie luate în serios și abordate în mod corespunzător". Documentul subliniază "abandonarea mentalității Războiului Rece" și, într-un mesaj clar adresat Alianței Atlantice, amintește că "securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare". El a cerut, de asemenea, oprirea "sancțiunilor unilaterale", deoarece acestea "nu vor rezolva probleme, ci vor crea altele noi".
Documentul de poziție al Chinei vine după ce, săptămâna aceasta, Casa Albă a asigurat că a detectat "indicii" că Beijingul ia în considerare acordarea de ajutor militar "letal" Moscovei, lucru pe care nu l-a făcut în cele 12 luni care au trecut de la conflict. Săptămânalul german "Der Spiegel" a făcut un pas mai departe, afirmând că armata rusă este în negocieri cu producătorul chinez de drone Xi'an Bingo Intelligent Aviation Technology pentru producția în masă de drone cu bombe.
Aceste acuzații au fost respinse cu fermitate de Beijing. Joi, purtătorul de cuvânt al Afacerilor Externe, Wang Wenbin, a reiterat că "Statele Unite sunt principalul furnizor de arme pe câmpul de luptă din Ucraina și totuși sunt hotărâte să defăimeze China lansând acuzații false". Între timp, reprezentantul permanent adjunct al Chinei la ONU, Dai Bing, a declarat în faţa Adunării Generale că "evenimentele brutale oferă dovada concludentă că trimiterea de arme nu va aduce pacea".
Secretarul general al NATO a subliniat că nu există dovezi că China ar fi furnizat Rusiei arme, dar că există semne că ar putea să o facă. "Nu am văzut livrarea efectivă a ajutorului letal, dar ceea ce am văzut sunt semne și indicii că China ar putea planifica și are în vedere să furnizeze ajutor militar Rusiei", a declarat el la Tallinn. Și a avertizat: "China nu ar trebui să facă asta, pentru că ar sprijini o lege ilegală a agresiunii și ar încălca dreptul internațional".
Aliații occidentali ai Ucrainei sunt îngrijorați de faptul că propunerea chineză va câștiga sprijin în așa-numitul sud global, care, parțial, se menţine la distanță de pozițiile SUA și europene privind sancțiunile împotriva Rusiei. China și-a prezentat planul de pace la câteva ore după ce s-a abținut de la o rezoluție a Națiunilor Unite care cere încetarea războiului, care a fost aprobată la New York cu 141 de voturi pentru, 7 împotrivă și 32 de abțineri.
În Ucraina, unde luptele au continuat în est și unde surse de informații avertizează că Rusia se pregătește să lanseze o nouă ofensivă pe flancul sudic, comentariul asupra planului de pace chinez a fost destul de blând. Kievul a încercat să evite confruntarea cu Beijingul încă de la începutul războiului. Totuşi, guvernul lui Volodimir Zelenski a avertizat că orice plan de a pune capăt războiului trebuie să includă retragerea trupelor ruse la granițele care existau atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit. "Orice 'plan de pace' cu doar o încetare a focului și, ca urmare, o nouă linie de delimitare și ocuparea continuă a teritoriului ucrainean nu este despre pace, ci despre înghețarea războiului, o înfrângere ucraineană și următoarele etape ale genocidului rus", a subliniat Mihailo Podoliak, consilierul lui Zelenski și principalul negociator ucrainean. Beijingul nu a consultat Kievul cu privire la document.
În plan, China repetă că se opune utilizării armelor nucleare, atacurilor asupra centralelor nucleare și utilizării armelor biochimice. De asemenea, a cerut asigurarea securității instalațiilor nucleare civile.
Citând analiști din țară, "Global Times", un ziar marcant naționalist, a anticipat, miercuri, că China va face tot posibilul pentru a media în conflict, dar a adăugat că "un plan de pace eficient va depinde de ambele părți. Având în vedere că Kievul este extrem de influențat de Washington [care nu are niciun interes într-o încetare imediată a focului și preferă să prelungească conflictul pentru a submina Moscova și a schimba statu quo -ul prin forță], este cu adevărat greu de vizualizat o formulă pe care ambele părți să o poată accepta.
Într-un act celebrat vineri, la Beijing, cu ocazia împlinirii a un an de la începutul războiului, ambasadorul Uniunii Europene în China, Jorge Toledo, a afirmat că gigantul asiatic "trebuie să-și îndeplinească responsabilitatea de a apăra Carta Naţiunilor Unite (ONU) în faţa agresiunii ruse. Toledo a făcut aceste comentarii în discursul său în fața a zeci de diplomați și jurnaliști și a declarat că documentul de poziție nu este o propunere de pace în sine, dar că cei 27 îl vor studia minuţios.
Cel mai înalt reprezentant al politicii externe chineze, Wang Yi, a avansat publicarea documentului la Conferința de Securitate desfășurată weekendul trecut la München, în încercarea de a prezenta Beijingul drept un negociator responsabil, în cadrul unei călătorii în Europa pe care a încheiat-o, miercuri, la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Șeful Afacerilor Externe al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (consilier pentru Securitate) a numit actuala situație internațională "complicată și sumbră", dar a asigurat că "legăturile chino-ruse sunt mature, puternice și stabile precum Muntele Tai". "Crizele apar constant, dar în crize există oportunități, iar oportunitățile se transformă și ele în crize. [...] Acest lucru ne cere să identificăm schimbările și să le răspundem mai activ pentru a consolida și mai mult parteneriatul nostru strategic cuprinzător", a spus Wang.
"Cotidianul Poporului", deținut de Partidul Comunist, a publicat vineri un interviu cu Wang Yi despre recentul său turneu european, în care afirmă că țara sa "a stat ferm în favoarea păcii și dialogului, pe partea dreaptă a istoriei". "Poziția Chinei este de a promova negocierile de pace. China sprijină Europa să joace un rol mai activ și mai constructiv în promovarea discuțiilor de pace. Europa ar trebui să reflecteze cu atenție asupra condițiilor care pot fi create pentru a obține o încetare a focului și încheierea conflictului", a punctat şeful diplomaţiei chineze.
