Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a discursului susținut de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erogan, în cadrul unei vizite în Grecia, care ar putea inflama Orientul Apropiat.
Adevarul:
În contextul uriaşelor tensiuni de acum din Orientul Apropiat, preşedintele Erogan, aflat în vizită în Grecia, s-a întrebat din nou dacă nu ar fi cumva cazul să se înceapă o discuţie de fond asupra întregului conţinut al Tratatului de la Lausanne din 1923. Dat fiind faptul că vorbim despre tratatul care a desenat ceea ce sunt acum graniţele Turciei, sensul demersului pare limpede.
Chiar primejdios de limpede deoarece ar deschide o nouă cutie a Pandorei în întreaga regiune, ar însemna, la limită, posibila intrare în conflict militar deschis a cel două state membre NATO şi ar dinamita pe un termen nelimitat relaţiile aşezate cu greu într-o matrice cât de cât funcţională între fosta Turcie imperială şi statele care s-au născut din dezmembrea Imperiului Otoman.
Pentru a înţelege mai bine miza cu adevărat enormă aflată în joc, să reamintim faptul că, semnat în iulie 1923 de către Turcia de o parte şi, de cealaltă parte, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, România şi Iugoslavia, venea să înlocuiască un alt document, denumit pe atunci "Tratatul Imposibil", înţelegerea semnată la Sevres pe 10 august 1920 în care teritoriul fost otoman era împărţit între zone de influenţă dominate de căte una dintre Puterile Aliate, dar şi cu teritorii speciale pentru minorităţile kurdă şi armeană.
Tratatul de la Sevres, practic, nu a fost niciodată aplicat ca atare, nefiind niciodată ratificat de către toţi semnatarii săi, dar consecinţa sa majoră a fost să anime şi să credibilizeze mişcarea naţionaliştilor turci conduşi de Mustafa Kemal Paşa.
Cu ajutorul financiar extrem de important care le parvine din partea bolşevicilor ruşi, naţionaliştii încep să câştige mai multe bătălii strategice. Provinciile armeneşti care trebuiau să revină Rusiei conform acordului realizat la finele Primului Război Mondial sunt date Turciei odată cu semnarea Tratatului de la Moscova (16 martie 1921) care, printre altele, recunoaşte şi suveranitatea Turciei asupra Strâmtorilor. În luna iunie a aceluiaşi an, Italia acceptă să părăsească regiunea Adalia, iar grecii sunt alungaţi din Tracia orientală începând cu august 1922.
Tratatul de la Lausanne fixează limitele teritoriale ale Turciei, confirmarea suveanităţii asupra Strâmtorilor dar şi o recalculare a datoriei de război, urmând ca doar 40% din sumă să fie plătită de Turcia, celalată parte fiind împărţită între noile state suverane născute din dezmembrarea Imperiului Otoman. (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Ei, dacă regele făcea şi dregea în ’90, dacă l-ar fi ajutat mai multă lume atunci, dacă era poporul mai luminat, dacă am fi trecut la monarhie, altfel ar fi arătat ţara acum, am fi fost mai repede în orbita euro-atlantică, etc… O grămadă de lume repetă chestia asta, complet nereflectat. De fapt, judecând retrospectiv, toate şansele sunt să fi fost mai rău cu monarhia decât altminteri.
Hai să ne imaginăm situaţia: dacă se reinstaura regalitatea în 1990 am fi avut un regim pur parlamentar, cu şef de stat ceremonial şi fix aceleaşi partide în parlament, pentru că pe popor nu-l schimba nimeni; voturile în alegeri tot alea erau. Adică s-ar fi îndeplinit visul de aur al USL-iştilor din ultimul deceniu şi jumătate, în era post-Iliescu, când au tot încercat ciopârţiri de atribuţii sau suspendări prezidenţiale. Lasă că oricum camarila, i.e ăia care gravitează în jurul casei regale, ar fi fost compusă din aceiaşi agamiţă dandanache veleitari pe care îi vedeţi şi acum la TV, în jurul cărora foştii securişti fac driblinguri din gleznă, intelectuali din Academie şi generali naţionalist-dacopaţi precum ăla pus şef al armatei de regalistul Emil Constantinescu.
Am fi avut toţi aceşti ani autoritatea centralizată în mâna unui prim ministru extrem de puternic, că se numea el Năstase, Tăriceanu sau Ponta, fără ca un rege constituţional să se poată opune la prostii sau da impulsuri către schimbare, cum de bine de rău au făcut Băsescu sau Iohannis. Sau chiar Iliescu, discret, spre amurgul carierei. Monarhul n-ar fi avut voie să se pronunţe în chestiuni politice deloc, deci n-avea cum să asigure oleacă de pluralism în vederi la vârful statului. Am fi avut acea verticală a puterii după care le-a lăsat totdeauna gura apă PSD-iştilor. (Mai multe detalii AICI)
Libertatea:
Ține doar de tinerii români să schimbe lucrurile în neregulă pe care tot ei le observă. Este mesajul ambasadorului britanic în România, Paul Brummell, care se declară optimist în privința țării noastre, tocmai datorită tinerilor. Într-un interviu acordat ziarului Libertatea, diplomatul a mai arătat că protestele din România sunt semn al unei democrații sănătoase și că speră ca noile legi ale justiției să ducă la întărirea luptei anticorupție, nu la slăbirea ei. Ambasadorul le-a dat asigurări românilor din Marea Britanie că vor fi în continuare bineveniți în Regatul Unit, în ciuda Brexitului, și a lăudat comunitatea de români din insulă.
Libertatea: Se pot simți românii din Marea Britanie ceva mai în siguranță după noul acord între Uniunea Europeană și Londra?
Paul Brummell: Comunitatea românească din Marea Britanie are un rol foarte important, recunoscut de către premierul Theresa May și de către ministrul de Externe Boris Johnson, atunci când cel din urmă a vizitat România, în septembrie. Românii muncesc în Marea Britanie într-o gamă largă de domenii, inclusiv în cel medical, oferind o contribuție minunată la sistemul nostru național de sănătate. Totodată, aduc o contribuție orașului Londra, unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, prin munca lor în marile companii internaționale. Dar sunt prezenți și în alte profesii. Construcții, de exemplu, sau culesul sezonier de fructe, unde românii au un rol crucial. Industria turismului, hoteluri, restaurante, dar și în centre de ajutor, unde au un rol valoros și crucial. Există mulți studenți români în universitățile britanice și numărul lor continuă să crească. Așadar, mesajul meu este că românii sunt bineveniți și vor fi în continuare. Negocierile s-au concentrat încă de la început pe drepturile și responsabilitățile cetățenilor Uniunii Europene, adică 3 milioane de oameni care trăiesc și muncesc în Regatul Unit. În același timp, un milion de cetățeni britanici trăiesc în UE. Am făcut o prioritate din asta pentru a ne asigura că drepturile sunt clarificate și că cetățenii noștri nu au de ce să-și facă griji. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Guvernul PSD/ALDE, condus acum de premierul Mihai Tudose, este la un pas să cureţe tot businessul privat românesc. Nu businessul multinaţionalelor şi nici businessul companiilor de stat, ci businessul celor care se chinuie să-şi facă un loc între cei mari.
În acest an, 2017, cu cea mai mare creştere economică din Europa, guvernul PSD şi ALDE, partid care se consideră liberal, a pus pe masă patru măsuri fiscale: 1. split TVA, respectiv blocarea banilor de TVA într-un cont special; 2. trecerea contribuţiilor sociale din sarcina companiei în sarcina angajatului; 3. schimbarea legislaţiei muncii şi introducerea pontajului; 4. pedeapsa cu închisoarea pentru cei care nu reţin şi nu plătesc contribuţiile şi impozitele în contul angajaţilor.
Dacă ar fi să ne luăm după datele prezentate de Ministerul Finanţelor, în acest moment, 157.798 de angajatori care au restanţe la contribuţiile sociale – pensii, sănătate şi şomaj – sunt pasibili cu închisoarea.
Aceste companii plăteau salarii la 2,076097 milioane de angajaţi. Dintre acestea 155.102 au capital privat, iar 2.696 au capital de stat sau majoritar de stat.
Cei mai mari datornici sunt companiile de stat.
Deci atenţie, de la 1 ianuarie, cei care sunteţi administratori sau directori generali şi vă regăsiţi pe această listă sunteţi pasibili cu închisoarea. (Mai multe detalii AICI)
