Liberalii se află numai la ore distanțâ de deznodământul unei competiții la început acerbe, ulterior intrată într-un con ușor de umbră pentru șefia partidului. 5000 de delegați aleg astăzi între Ludovic Orban și Cristian Bușoi. Deși rezultatul votului este oarecum de intuit, în contextul crizei politice declanșată odată cu forţarea demisiei de chiar CEX-ul PSD a Cabinetului condus de dl. Sorin Grindeanu, pentru liberali greul de abia începe după acest Congres catalogat de observatorii şi analiştii politici ca fiind ultima șansă pentru salvarea partidului istoric al Brătienilor și pentru reechilibrarea scenei politice.
Cei 5000 de delegaţi la Congres vor avea misiunea de a alege viitorul preşedinte al partidului, preşedintele Comisiei de Arbitraj şi preşedintele Comisiei de cenzori. Celelalte foruri de conducere ale PNL urmând să fie desemnate de Consiliul Naţional. ale cărui lucrări vor avea loc duminică.
Organizaţiile performante la alegeri vor avea un cuvânt greu de spus, în condiţiile în care, potrivit numărului de delegaţi, primele 10 organizaţii au peste 33% din numărul celor care vor vota. Suceava, Bihor, Alba, Cluj., Prahova, Arad,Sibiu, Constanţa, Timiş, Ilfov vor decida astfel soarta viitoarei conduceri.
Preşedinţia PNL este disputată de Ludovic Orban, cu moţiunea "Partidul Naţional Liberal - Forţa Dreptei" şi Cristian Buşoi, cu moţiunea "PNL - partidul viitorului. Pentru o Românie dreaptă, echilibrată şi puternică!". Pentru funcţia de preşedinte al PNL şi-a depus candidatura şi Viorel Cataramă, dar moţiunea sa, intitulată "Politica naţională - Calea liberală", nu a întrunit condiţiile statutare pentru a fi spusă dezbaterii şi votului în cadrul Congresului PNL, întrucât nu a fost validată de Comitetele Directoare Judeţene din cel puţin 10 filiale ale partidului.
Deja filialale şi-au făcut cunoscute opţiunile de vot, ele concentrându-se în jurul a două dintre cele trei personalităţi politice aflate în cursă - conservatorul Ludovic Orban, veteran al partidului, cunoscut pentru luptele sale constante de-a lungul vremii pierdute pentru șefia acestui partid dar și pentru alte funcții politice versus exponentul tinerei generații, europarlamentarul Cristian Bușoi, care încearcă să-și creeze imaginea unui politician de școală nouă.
Raporturile de forțe au fost deja trasate, așa că rezultatul votului de astăzi nu va constitui în sine o surpriză. Partizanii lui Orban mizează pe un scor de minimum 70% în favoarea acestuia. Mai mult, însuși Orban, într-un interviu, spunea că este sprijinit de 40 de filiale liberale pentru şefia PNL şi că a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis cu privire la candidatura sa.
Aproape sigur de victorie, liberalul și-a anunțat și echipa de primvicepreședinți cu care vrea să lucreze - Ilie Bolojan, Mircea Hava, Raluca Turcan şi Iulian Dumitrescu, iar potrivit unor surse apropiate acestuia pentru funcția numărul doi în partid, cea de secretar general, Orban va opta pentru desemnarea tânărului Robert Sighiartău, deputat ș;i fost șef de filială Bistrița Năsăud.
De cealaltă parte, Bușoi are susținerea a doi foști președinți de partid - Crin Antonescu și Teodor Stolojan, și a aliniat la start o echipă de posibili prim-vicepreședinți, compusă din Nicolae Robu, Alin Tişe, Mugur Cozmanciuc, dar şi un Viorel Cataramă, recuperat după e;ecul candidaturii sale la șefia PNL, în timp ce pentru funcția de secretar general al PNL este propus Dan Motreanu.
La capitolul vicepreședinți, pentru cele 16 funcții jocurile ar fi deja făcute - 13 liberali din echipa Orban vs trei liberali din echipa Buşoi. Cei trei susţinători ai lui Buşoi ar fi: Marian Petrache, Sulfina Barbu şi Marian Motreanu- pe care Orban îi vrea recuperați în viitoarea conducere pentru influența sau prestația lor de până acum. Nu este exclus ca pentru restul de 16 locuri fără funcții în viitorul Birou Executiv să regăsim și patru- cinci din tabăra lui Bușoi, fiind de altfel purtate negocieri între cei doi rivali în acest sens, susțin sursele citate.
Înafară de negocierile deja purtate, esențial pentru a obține votul delegaților dar și pentru a discerne traseul acestui partid în contextul noii crize politice declanșate de PSD îl constituie filosofiile de lucru ale celor doi candidați.
Deja, din organizaţiile în care s-a dat votul pe moțiuniile candidaților în Comitetul Director Judeţean, Ludovic Orban a obţinut cel mai mare număr de voturi în: Suceava, Bihor, Sibiu, Buzău, Dâmboviţa, Argeş, Satu Mare, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Olt, Mureş, Iaşi, Braşov, Bistriţa Năsăud, Prahova, Vaslui, Vrancea, Sector 6, Botoşani, Bacău, Constanţa. Pe de altă parte, Buşoi a obţinut cu moţiunea sa cel mai mare număr de voturi organizaţiile Timiş, Ilfov, PNL Sector, 1, PNL Sector 3, PNL Sector 4, PNL Sector 5, Caraş Severin, Ialomiţa, Maramureş.
Astăzi, la Congresul de la Romexpo, în doar 60 de minute, fiecare candidat trebuie să-și co nv i n - gă colegii să-l voteze. Ludovic Orban se declară un om de echipă. El a anunțat că planul său „este de a construi un PNL care să aibă forța de a câștiga toate alegerile de acum încolo” și că se luptă „pentru drepturile și libertățile individuale”. Orban este partizanul unei opoziții totale PSD-ului, indiferent dacă se cheamă Liviu Dragnea sau Sorin Grindeanu. De asemenea, arăta el, PNL trebuie să aibă un Guvern alternativă şi pleda pentru o altă majoritate parlamentară. pentru proprii colegi de partid susține că "aroganţa, tupeul, nesinceritatea şi lipsa de onestitate trebuie să dispară din comportamentul liberalilor", subliniind că obiectivul său este ca PNL să devină principala forţă politică din România.
La rândul său, Cristian Bușoi are un obiectiv similar pentru partid - aducerea PNL la 40% la alegerile din 2020. Căile lui sunt însă diferite. El marșează pe ideea unui mesaj concentrat al PNL pe „economie, pe creșterea veniturilor românilor, pe investiții, pe absorbția fondurilor europene și pe o bună administrație.”
Până atunci însă, criza din partidul condus de Liviu Dragnea face ca majoritatea PSD-ALDE să se clatine., iar liberalii caută soluții pentru a profita de acest moment de slăbiciune. Având în vedere că PNL nu are majoritate parlamentară, rămâne de văzut care din cei doi candidați ar fi mai capabil să adune o astfel de majoritate. În prezent, PNL dispunede 98 de parlamentari. S-ar putea baza pe cele 43 de voturi ale USR, iar pentru restul ar începe drumul greu și plin de întorsături cu vechi rivali politici.
Iar aici avem o nouă nuanță în comportamentul celor doi rivali. Cristian Buşoi este partizanul creării unei majorități de de strânsură sub flamura „împotriva populismului guvernului PSD”. Ideea de a dărăma guvernul PSD printr-un efort de însumare a tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv prin recursul la desprinderea unor parlamentari din PSD, este o acţiune dificilă şi care poate avea succes doar într-un context de criză parlamentară. Adică într-un astfel de moment. Faptul că Buşoi a luat în calcul chiar în documentul politic prezentat la Congres ideea, confirmă că nu exclude niciun scenariu. Mai mult, Bușoi are legături și relații bune cu foștii liberali migrați în ALDE și nu ar avea o problemă să colaboreze inclusiv cu Victor Ponta dacă acesta ar aduna în jurul său o masă critică de parlamentari PSD pentru a da peste cap planurile conducerii social-democrate, prinsă în lupta pentru debarcarea lui Sorin Grindeanu de al Palatul Victoria.
De cealaltă parte, adversar deschis pentru tot ce înseamnă PSD, Ludovic Orban pare dezinteresat de criza din acest partid și nu dă semne că ar profita pentru a acționa pentru construcţia unei majorităţi în jurul PNL. Lipsa unui mandat parlamentar poate reprezenta un handicap - nu mai are o relaţie directă cu liderii formaţiunilor de al căror sprijin parlamentar ar avea nevoie. Iar la capitolul bune relații cu politicieni din alte partide, Orban nu stă deloc bine nici dacă vorbim de ALDE, UDMR sau USR, cu atât mai puțin de Victor Ponta cu care a avut numeroase dispute în trecut. Asta face din Orban de voie, de nevoie, partizanul unui joc de așteptare,în care gradul de uzură al PSD ca partid aflat încă la guvernare, se va dovedi important în strategia de aducere a PNL la actul de guvernare pe viitor. De altfel, marele pariu al noului preşedinte PNL va fi să dezlipească de pe marca liberală eticheta de „blat” cu PSD, atât în Parlament, cât și ân teritoriu, acolo unde mica înţelegere provincială cu social-democrații locali s-a dovedit dezastruoasă pentru scorul PNL la ultimele alegeri.
Esențial însă pentru cel care va ieşi câştigător în urma acestui Congres este însă modul în care va reu'și să se achite de principalul obiectiv - unificarea şi reformarea profundă a PNL, transformându-l pentru a-l readuce în opţiunea oamenilor de dreapta din România.
Comentează