Premium
Klaus Iohannis retrimite în Parlament modificările aduse Legii Educației, Administrația Prezidențială considerând că schimbările privind reducerea numărului de ore din învățământul primar, gimnazial și liceal sunt făcute "din pix".
PNL, prin vocea lui Marilen Pirtea, deputat și coordonator al Comisiei de Educație a PNL, salută decizia lui Iohannis.
”O nouă tentativă de modificare și mutilare a Legii Educației Naționale nr. 1 / 2011 (oare a câta?) are la bază o lege propusă de eminențele cenușii în ale educației PSD, fostul ministru - Liviu Pop și actualul ministru – Ecaterina Andronescu și care vizează numărul de ore conținute de planurile-cadru și în limitele în care se desfășoară activitatea didactică pentru ciclurile de învățământ primar, gimnazial și liceal. Această lege a fost transmisă spre reexaminare Parlamentului României de către președintele țării, domnul Klaus Iohannis. Administrația Prezidențială invocă atât o serie de neajunsuri în raport cu normele de tehnică legislativă, cât și chestiuni de conținut care pot produce haos în sistemul de învățământ preuniversitar.
Practic, prin stabilirea prin lege a numărului de ore pe săptămână pe care trebuie să le petreacă un elev la școală, unul mai mic decât cel actual, vor trebuie modificate automat și toate planurile-cadru pentru învățământul preuniversitar. Acest lucru nu se poate face peste noapte, dar legea nu are un termen de aplicare, fiind necesar să fie pusă în practică imediat, chiar de la începutul următorului an școlar, în această toamnă. Astfel, ne vom confrunta cu o nouă bulversare a sistemului educațional, cu planuri-cadru modificate pe genunchi, cu manuale ce vor trebui din nou modificate și, inclusiv cu tăieri de norme didactice și concediere de profesori...
PNL, partid care pune educația în prim-planul oricărei idei și inițiative de dezvoltare a României, subliniază, o dată în plus, nevoia ca orice modificare a legislației în domeniul educației să se bazeze pe studii de impact și pe dovezi empirice. Referindu-ne strict la subiectul cererii de reexaminare de astăzi, dorim să subliniem faptul că societatea românească în ansamblul său, prin principalii beneficiari ai actului de educație – elevi, părinți, angajatori – este sătulă de numărul exagerat de schimbări, de sisteme și mecanisme care funcționează unele peste altele – planurile-cadru fiind un exemplu în acest sens, aprobarea acestei legi ducându-ne în situația absurdă ca modificările pe care le operează să facă posibil ca elevii de gimnaziu să fie școlarizați după trei planuri-cadru diferite: cel inițial (vechi), cel curent (aflat în implementarea până la clasa a VI-a în acest moment) și cel care va trebui revizuit conform prevederilor actualei legi. Așa cum am spus, modificarea planurilor cadru va aduce, inevitabil, și modificări în ceea ce privește conținutul disciplinelor și, automat, în realizarea manualelor. Suntem în luna ianuarie, ar fi posibil ca noile manuale să fie gata la timp pentru noul an școlar, având în vedere experiențele anterioare ce au dovedit incompetența guvernării PSD în acest domeniu?
În procesul de adoptare a acestei legi, Parlamentul României nu a ținut cont nici de avizul negativ primit de la Consiliul Economic și Social, structura ce conține atât reprezentanți ai sindicatelor din educație, cât și ai societății civile, și nici chiar de punctul de vedere formulat de Guvernul României investit în funcție chiar de Parlament, care preciza faptul că propunerea legislativă este una cu probleme, că necesită corelări și prevederi suplimentare, inclusiv stabilirea unui moment realist de aplicare a acestei prevederi. Mai mult, stabilirea printr-o lege a unei prevederi atât de specifică, precum numărul de ore pe care un elev trebuie să-l petreacă la școală într-o săptămână e absurd, acest subiect fiind unul ce ar trebui reglementat prin legislația secundară (ordin de ministru), ca în prezent, și bazat pe studii și analize concrete.
Planurile-cadru pentru învățământul preuniversitar trebuie să fie rezultatul unui proces amplu, bine fundamentat, care să aibă în prim plan centrarea pe competențe și, nu în ultimul rând, accentul pe nevoile atât ale educabilului, cât și ale societății, totul coroborat, bineînțeles, cu o pregătire adecvată, specifică, a cadrelor didactice pentru noua abordare. Studiile internaționale în domeniul științelor educației susțin mai degrabă o legătură strânsă între numărul de ore de studiu și rezultatele școlare, multe din țările aflate pe primele locuri la testele gen PISA aflându-se în această situație. Utilizarea de strategii centrate pe elev (interactive) și dezvoltarea de competențe necesită, în general, mai mult timp decât cele clasice, tradiționale, pentru o implementare eficientă. Reducerea numărului de ore, nediscutând aici din ce domenii, fără a fi corelată această măsură cu idealul educațional pe care și-l propune școala românească, poate avea consecințe directe în reducerea numărului de norme, efect care, coroborat cu declinul demografic cunoscut, poate duce la consecințe dezastruoase și concedieri masive din sistemul educațional. Cât de pervers este acest efect generat de chiar un fost lider sindical național din domeniul educației... Ne uităm pasiv cum România a intrat demult într-o buclă periculoasă din perspectiva învățământului dual și profesional, a învățământului bazat pe competențele STEM, a lipsei cadrelor didactice cu pregătire adecvată și, atunci, este firească întrebarea: această lege are la bază un fundament generat de studii, de date empirice, de punctele de vedere ale specialiștilor? Este clar că Guvernul încearcă să reducă astfel cheltuielile, compensând deciziile populiste de măriri salariale, de subvenționare a pensiilor speciale și a clientelei de partid.”, e mesajul lui Marilen Pirtea, deputat PNL, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.
