România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro fonduri europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) din cauza proiectelor întârziate, relatează News.ro.
Autorităţile de la Bucureşti au identificat proiecte aflate în întârziere în cuantum de 8 miliarde, la care Comisia Europeană adaugă altele de 3,9 miliarde, conform datelor prezentate, vineri, de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
El a explicat că, pentru ca un proiect derulat prin PNRR să fie considerat în grafic, autorităţile de la Bruxelles cer ca stadiul de implementare a acestuia să fie de cel puţin 50%. Ministrul a admis că România are un ”ritm lent” în care se fac aceste investiţii.
”În ceea ce priveşte riscul de a pierde banii europeni, tocmai miza aceasta este, în ceea ce priveşte renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde avem investiţii cu o valoare de 8 miliarde de euro, pe care le-am estimat că există un risc de neimplementare. Comisia Europeană a evaluat că, în plus faţă de aceşti 8 miliarde, încă 3,9 miliarde s-ar afla în aceeaşi situaţie şi, desigur, acum ne concentrăm pentru ca în renegociere să securizăm absorbţia grantului, care înseamnă 13,1 miliarde de euro pentru ţara noastră şi este obiectivul pe care îl urmărim imediat”, a afirmat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.
El a subliniat că absorbţia fondurilor puse la dispoziţia României prin PNRR va depinde în mare măsură şi de felul în care autorităţile vor face monitorizarea în timpul rămas până la data la care trebuie să fie implementat PNRR, respectiv 31 august 2026.
Boloş este de părere că ”fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este preţioasă, astfel încât să reuşim ca cei 28 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi să nu îi pierdem”.
Ministrul Proiectelor Europene a explicat că, pentru a considera că un proiect poate fi finalizat în termenul prevăzut în PNRR, oficialii europeni iau în calcul stadiul de implementare în care acesta se află şi care trebuie să fie de cel puţin 50%.
”Progresul fizic pe care l-a solicitat Comisia pentru investiţii ca să rămână pe componenta de grant este de 50%, peste 50%. Deci e o condiţie destul de dură pentru noi, pentru că ritmul acesta lent de implementare a investiţiilor, din păcate, îl avem. Noi am încasat de la Comisia Europeană 9,4 miliarde euro, la care se vor adăuga încă 1,279 milioane euro până pe data de 10 iunie. Am plătit până acum la beneficiari, respectiv la cei care au contracte de finanţare încheiate 8,3 miliarde euro.
În situaţie de risc de întârziere a implementării, adică cele care sunt cu risc de neimplementare, noi le-am estimat, împreună cu colegii, la valoarea de 8 miliarde de euro. Comisia Europeană spune că în plus, din punctul lor de vedere, s-ar mai adăuga 3,9 miliarde, deci am avea un total în risc investiţii în valoare de 11,9 miliarde euro”, a subliniat Marcel Boloş.
Ministrul a explicat că autorităţile de la Bucureşti consideră că au clarificat, din punct de vedere tehnic şi al respectării condiţiilor de eligibilitate, problema proiectelor de infrastructură de apă-canalizare demarate prin Programul ”Anghel Saligny”, finanţat din fonduri guvernamentale, astfel încât unele dintre aceste să poată fi preluate pentru finanţare în PNRR.
Boloş este de părere că şi proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunităţile locale ar putea primi finanţare europeană, acest aspect fiind, în prezent, în curs de analiză la Comisia Europeană.
”De asemenea, la Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuţie sunt două aspecte: actualizarea costurilor, investiţiilor din infrastructura de transport şi transferul unei sume importante din bugetul de stat, noi spunem finanţare publică naţională, în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri PNRR, care este de asemenea în curs.
Deci spuneam că miza este una foarte mare pentru ţara noastră din perspectiva renegocierii, pentru că ea priveşte salvarea portofoliului de proiecte de investiţii cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR şi acestea provin din Programul «Anghel Saligny», de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din programul naţional, respectiv fondurile naţionale alocate pentru conectivitate, care sunt proiecte importante pentru comunităţile locale din România”, a explicat Boloş.
Boloş: „Dacă nu vom avea reforma fiscală la cererea de plată 4, e limpede că riscăm o penalitate foarte consistentă, dar e şi un semnal pe care îl transmitem în privinţa reacţiei pe care pieţele financiare o au”
România riscă penalităţi în valoare de 660 de milioane de euro dacă nu realizează, în termenul stabilit prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reforma fiscală pe care şi-a asumat-o. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că, dincolo de cuantumul penalităţilor, unul ”consistent”, important este şi semnalul pe care pieţele financiare îl primesc în situaţia în care ţara nu pune în aplicare măsurile fiscale pe care şi le-a asumat. Boloş explică faptul că e nevoie ca, în următoarele şase luni, România să asigure cel puţin 23 de miliarde de lei la buget, lucru dificil de implementat, având în vedere încasările care se fac.
”Dacă nu vom avea reforma fiscală la cererea de plată 4, este limpede că riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru ţara noastră, dar este un semnal, de asemenea, pe care îl transmitem în relaţia cu Comisia Europeană în privinţa respectării angajamentelor pe care le avem, pe de o parte, şi pe de altă parte în privinţa reacţiei pe care pieţele financiare o pot avea, pentru că orizontul de aşteptare pentru ţara noastră este unul destul de mare, astfel încât acest angajament extrem de serios să fie dus la bun sfârşit. (...) Nu este vorba de blocare, este vorba de aplicarea unor penalităţi care sunt de minim 660 de milioane de euro. Să zicem că penalitatea este consistentă, dar ceea ce înseamnă aşteptările şi angajamentele pe care le avem faţă de Comisia Europeană cred că sunt mult mai sensibile şi foarte importante, precum şi reacţia pe care pieţele financiare o au în privinţa acestui angajament, care este nuca fierbinte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a Planului Fiscal în condiţiile în care avem o decizie a Comisiei Europene în acest sens şi o procedură care este în Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene la articolul 126, unde spune foarte clar, la alineatul şapte din această procedură, unde spune paşii pe care se parcurg până la decizia finală pe care o ia Comisia atunci când nu punem în aplicare măsuri pentru încetarea procedurii de deficit bugetar excesiv”, a declarat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă.
Ministrul a explicat că România trebuie să asigure la bugetul public 23 de miliarde de lei, în următoarele şase luni, lucru care este dificil de realizat.
”Ce pot să vă spun este că impactul bugetar de 23 de miliarde, minim, pe care îl avem de asigurat trebuie să îl asigurăm pentru restul perioadei de şase luni care au mai rămas până la sfârşit de an. Împărţim 23 la şase şi vedem că aproape 4 miliarde de lei lunar ar trebui să se regăsească, într-o formă sau alta, sub formă de impact bugetar pentru reforma fiscală, ceea ce pot preciza că este foarte greu de asigurat, foarte greu de implementat, având în vedere nivelul lunar al încasărilor pe care îl avem la bugetul de stat”, a arătat ministrul.
El a subliniat că reforma fiscală este un angajament pe care România şi l-a luat începând cu anul 2021, este prevăzut în jalonul 207 şi include reforma micro-întreprinderilor, reforma restructurării facilităţilor fiscale şi reforma impozitului pe proprietate.
”Reducerea de cheltuială este complementară cu reforma fiscală şi deschide calea pentru a uşura calea reformei fiscale cu cele patru componente ale sale. (...) Cum am precizat, de asemenea, cei 1,7% din PIB cu impactul bugetar de 23 de miliarde de lei sunt scrise negru pe alb şi Comisia, din această perspectivă, din câte am discutat şi ultimele dăţi, aşteaptă progrese pe care să le arate România că le-a făcut pe calea angajamentelor pe care le-a îndeplinit”, a adăugat Marcel Boloş.
Comentează