Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Politica românească în forma ei brută

3252692383_5051533691

„Dura lex sed lex” sau „nimeni nu e mai presus de lege” a devenit un pamflet încă de dimineață, în Parlament. Oripilarea legislativului în fața modului în care se aplică legea mi-a smuls un zâmbet amar însoțit de întrebarea „de ce dracu’ mai avem așteptări de la ăștia?”.

Văzând dezbaterea provocată de dl Tăriceanu în Senat, mi-au trecut prin minte cele câteva zeci de cazuri de familii evacuate şi lăsate în stradă, în ploaie şi frig. S-a întâmplat pe Vulturilor, la Eforie Sud, la Cluj etc şi sute de copii au așteptat ca „cineva de sus” să îi apere. Nu au făcut-o decât niște ONG-uri care, în cadrul dezbaterilor organizate pe acest subiect, chiar şi în cadrul Parlamentului, primeau răspunsuri de genul „legea este una pentru toți”. Şi atunci, dar mai ales acum, mă întrebam: „oare?”!

Întrebarea asta a revenit în momentul în Camera Deputaților a luat în discuție solicitarea DNA de a ridica imunitatea domnilor Păun şi Voicu. „Simpatia” (deh…. omu’ e văzut, mai de toată lumea, că țiganul bun) de care se bucura dl. Voicu în rândul colegilor săi sau poate apartenenţa sa la marele popor pesedist, a făcut ca cererea de încuviințare a reținerii şi arestării domniei sale să fie respinsă. În schimb pentru dl. Păun, exponentul ţiganului rău, se poate, chiar dacă pentru realizarea celui de-al doilea pas mai e nevoie de ceva timp. Trebuie să recunosc că acest scenariu mi-a fost prezentat de un amic, membru marcant al PSD, încă de luni seara la șueta care a avut loc după un eveniment la care am participat amândoi. Zâmbetul pe care l-a afișat când i-am spus că nu pot să cred că se va întâmpla așa ceva şi că ar fi o sfidare o astfel de acțiune a Camerei, mă urmărește şi acum…

Am văzut urletele dnei Anghel, parlamentarul antenisto-grevist. De ce oare mai luăm în seama vituperările dnei Anghel comentând inepția şi impolitețea lor? Când a spus doamna în cauza ceva demn de o „reprezentantă a României” (sau poate tocmai de asta spune ceea ce spune)? Văzând-o evacuata din sală mă întreb cum ar fi reacționat societatea, inclusiv în presă, dacă doamna senatoare ar fi fost romnie şi ce fel de epitete ar fi însoțit descrierea comportamentului ei? Având în vedere faptul că este româncă sadea, şi „patriot-naționalistă” cum se autointitulează, sunt sigur că, prin limbajul folosit în dialogul cu Primul-Ministru, a vrut doar să arata ospitalitatea şi curtoazia specifică poporului român…

Am văzut pe urma baletul dlui Cioloș: „s-a aplicat legea” vs „descindere în forță care poate fi interpretată ca intimidare!”, cu referire la modul în care ANAF pune în aplicare o decizie definitivă şi irevocabilă a Instanţei. În condițiile în care dimineața ni s-a spus că cele 5 zile acordate grupului Intact Media pentru a părăsi un sediu sunt prevăzute de legislație şi mai ales în condițiile în care zilnic avem astfel de acțiuni îndreptate împotriva unor simpli cetățeni, logic e să te întrebi dacă astfel de îngrijorări exista la nivel guvernamental şi în cazurile în care „posibilii intimidați” nu sunt organizați sub forma unui trust de presă. În plus, cred că ar merita să dezbatem dacă intimidarea de care se face vorbire se face printr-o scrisoare trimisă trustului de presă prin care este anunțat că trebuie să părăsească sediul în termenul prevăzut de lege sau dacă aceasta este realizată prin oferirea de informații ce pot fi considerate falsuri şi manipulări în cadrul unor emisiuni difuzate la ore de maximă audienţă.

De la 16:30 Guvernul a lansat, spre dezbatere, o schemă integrată de măsuri care să ofere o „plasă de siguranță pentru cei supuși riscului de sărăcie, indiferent de vârstă”. O amestecătură de deziderate şi idei care luate individual sună bine şi multe sunt chiar de bun simţ! Dacă analizăm un pic, la rece, ceea ce se propune, o să vedem că niciunul dintre proiectele propuse nu au avut parte, până în acest moment, de un raport de analiză a impactului la nivel comunitar, că multe măsuri propuse de guvern nu cad în sarcina acestuia, în conformitate cu prevederile Legii Descentralizării, şi că, cel mai grav poate, mai există multe alte strategii aprobate de Guvern în acest domeniu care nu sunt implementate. Ieri de dimineață un oficial al statului îmi spunea că România are cam 500 de strategii guvernamentale în diverse domenii. Completez informația cu faptul că vreo 40 dintre cele 500 tratează, în mod direct sau tangențial, grupurile afectate de sărăcie. Atunci de ce avem nevoie de a 501 strategie şi nu implementam ceea ce deja am aprobat? De ce simțim întotdeauna nevoia să spunem că ceea ce au gândit cei dinaintea noastră e prost şi că noi suntem cei mai deștepți şi propunem cele mai bune idei? De ce nu asigurăm, măcar acum când avem, pasă-mi-te, un guvern tehnocrat, o continuitate a actului de guvernare? Şi, nu în ultimul rând, care sunt mecanismele de implementare, evaluare şi monitorizare a măsurilor propuse în condițiile în care, cu mici excepții, ministerele de linie nu au structuri dedicate incluziunii sociale?

Ziua s-a încheiat cu o declarație a președintelui Iohannis din care înțelegem că respectarea prevederilor legale poate fi suspendată temporar sau chiar negociată atunci când vorbim de „banale chestiuni administrative”. Ca fost votant al dumnealui am simțit pumnul în plex! Şi încă mă doare….

Ieri am văzut politica românească. Nud, în forma ei brută. Şi mi s-a părut grețoasă...

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.