O lungă listă de foşti miniştri şi prim-miniştri francezi de stânga sau de dreapta încearcă să obţină o audienţă la preşedintele ales Emmanuel Macron, pentru a-şi oferi serviciile mai mult sau mai puţin condiţionat, în timp ce viitorul lider de la Elysee intenţionează să-şi înceapă mandatul apelând masiv la prevederea constituţională ce permite executivului să adopte legi fără dezbatere parlamentară, scrie marţi publicaţia spaniolă ABC.
Macron a primit încă dinainte turului doi al scrutinului prezidenţial susţinerea unor politicieni de toate orientările, precum partenera de viaţă timp de trei decenii a preşedintelui în exerciţiu Francois Hollande, Segolene Royal, fostul premier conservator Dominique Villepin, fostul ministru conservator al justiţiei Dominique Perben, fosta titulară socialistă a justiţiei Christiane Taubira, Jacques Attali, fost consilier apropiat al preşedintelui socialist François Mitterrand, dar şi Philippe Douste-Blazy, consilier al preşedintelui de dreapta Jacques Chirac, comunistul convertit în reformist Robert Hue, ecologistul libertarian al curentului anti-sistem de altădată Daniel Cohn-Bendit şi alţii.
Iar acum, după terminarea alegerilor, lista a crescut spectaculos şi pe ea se remarcă în primul rând recentul premier socialist căzut în dizgraţie Manuel Valls, care s-a pus la dispoziţia lui Macron, fostul său subaltern şi de asemenea rival în guvern. Acesta din urmă i-a răspuns tranşant că oricine doreşte să facă parte din noua majoritate guvernamentală trebuie mai întâi să-şi părăsească propria familie politică.
În zona stângii reformiste, fostul primar al Parisului Bertrand Delanoe speră şi el să primească o recompensă după ce în campania electorală a cerut să fie votat Macron şi a criticat 'aparatul' socialist. Cât despre fosta parteneră de viaţă a preşedintelui încă în funcţie, Francois Hollande, Segolene Royal, aceasta repetă de câteva săptămâni pentru oricine vrea s-o audă că ea a fost odată promotoarea 'refondării politice' a Franţei pe care astăzi o încarnează Macron. Cu câteva luni în urmă, Segolene a încercat să-l convingă pe tatăl celor patru copii ai săi, preşedintele Francois Hollande, că ea merită o 'funcţie internaţională'. Dar nu a reuşit, Hollande cunoscând-o suficient de bine pentru a nu-i oferi o promovare pe ultima sută de metri de mandat. Prin urmare, Segolene Royal şi-a oferit acum serviciile viitorului lider de la Palatul Elysee.
În zona dreptei reformiste, Nathalie Kosciusko-Morizet, fostă membră a guvernului pe vremea preşedintelui Nicolas Sarkozy, a evocat cu respect posibilitatea unui 'dialog de fond' cu noul preşedinte, în timp ce în zona dreptei tradiţionale, Bruno Le Maire, şi el fost ministru al lui Sarkozy, s-a declarat 'dispus' să colaboreze cu Macron 'în numele intereselor supreme ale naţiunii'.
Tot la dreapta, încă un fost ministru al lui Sarkozy, Jean-Louis Borloo, şi-a manifestat şi el dorinţa de a 'colabora' cu Macron, sugerând în plus că împreună cu el şi alţi politicieni 'ar fi dispuşi' să se alăture majorităţii prezidenţiale. La rândul său, Dominique Villepin, fost premier în mandatul preşedintelui Chirac, şi-a manifestat 'admiraţia' faţă de 'modernitatea' proiectului prezidenţial al lui Emmanuel Macron.
În acest timp, Macron şi apropiaţii săi, proveniţi de asemenea din toate părţile eşichierului politic, printre care se remarcă secretarul general al partidului prezidenţial 'En Marche' (redenumit acum 'La Republique en Marche'), Richard Ferrand, fostul ministru al conservatorului Chirac, François Bayrou, sau ministrul apărării al socialistului Hollande, Jean-Yves Le Drian, privesc cu o ironie distantă şi tăcută aceste manifestări.
Totuşi, cel mai probabil unii dintre cei care şi-au oferit serviciile vor fi recompensaţi cu posturi în noua echipă guvernamentală, care va trebui să fie validată de Adunarea Naţională ce va rezulta în urma legislativelor din luna iunie. Dar dincolo de numirile în diferite funcţii, Macron a anunţat că intenţionează să-şi promoveze primele reforme apelând la controversatul articol 49.3 din Constituţia franceză, ce permite guvernului să adopte acte normative fără o dezbatere parlamentară. Şi precedentele guverne de stânga şi de dreapta au recurs la această modalitate pentru a-şi trece legile, acum însă noutatea ar fi că această procedură ar urma să fie folosită doar în primele 100 de zile de mandat, conform Agerpres.
Reformele pe care Macron vrea astfel să le impună sunt legate de revizuirea legislaţiei muncii, după eşecul răsunător la acest capitol al lui Hollande, şi de 'moralitatea' vieţii politice, chestiune pe care el a adus-o în discuţie după scandalurile de corupţie în care este implicat contracandidatul său de dreapta din primul tur al scrutinului prezidenţial, Francois Fillon.
Comentează