Premium
Poliţiştii brăileni au intervenit, în primele 4 luni ale anului în curs, în aproximativ 1.000 de cazuri de violenţă domestică, 336 dintre acestea fiind încadrate ca infracţiuni, se arată într-un raport făcut public de IPJ Brăila în şedinţa Colegiului Prefectural, potrivit Agerpres.
"În primele 4 luni ale anului 2023, poliţiştii brăileni au intervenit la 998 evenimente privind cazurile de violenţă domestică, majoritatea sesizate prin S.N.U.A.U. 112. La toate aceste intervenţii au fost întocmite formulare de evaluare a riscului, iar în 93 situaţii a existat risc iminent. Din totalul de 93 situaţii cu risc iminent, în 58 situaţii victima s-a opus emiterii unui ordin de protecţie provizoriu. În primele 4 luni ale anului au fost emise 57 ordine de protecţie şi 35 ordine de protecţie provizorii, majoritatea în municipiul Brăila", potrivit IPJ Brăila.
Dintre acestea, 366 cazuri au fost infracţiuni (179 în mediul urban şi 187 în mediul rural), peste jumătate dintre acestea fiind încadrate la "lovire sau alte violenţe", iar restul la "ameninţare", "abandonul de familie", "viol", "agresiune sexuală" şi infracţiuni prevăzute de legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
"Au fost identificaţi 366 autori, majoritatea autori majori bărbaţi. S-au înregistrat în total 375 victime ale violenţei domestice, majoritatea victime majore femei. Procentul victimelor femei/fete este de 73.60% din total, de peste două ori mai mare comparativ cu cel al victimelor bărbaţi/băieţi, respectiv 26.40%. Privitor la relaţia victimă-autor, în 142 cazuri victimele erau soţ-soţie sau foşti soţi ai autorilor, 97 victime în relaţii de concubinaj, 35 victime părinţi/tutore legal ai autorilor, 35 victime fii/fiice ai autorilor şi 66 victime în alte relaţii", mai precizează IPJ Brăila.
Printre cauzele şi condiţiile care au dus la comiterea faptelor enumerate de IPJ se găsesc: consumul exagerat de alcool de către unul sau ambii parteneri; conflicte pe fondul unor nemulţumiri legate de gelozie, infidelitate, izolare; restricţiile impuse prin stările de urgenţă, respectiv alertă; viziunea stereotipă a rolului celor două sexe; inegalităţile dintre femei şi bărbaţi în diferite domenii; toleranţă faţă de violenţa în relaţiile de cuplu şi banalizarea violenţei; atitudinea pasivă în faţa violenţei ca mijloc de rezolvare a conflictelor; experienţe de violenţă trăite în copilărie (victime directe sau indirecte); carenţe de ordin educativ, pe fondul unui nivel de cultură scăzut; agresivitate crescută pe fondul unor grave tulburări neuro-psihice; stresul cotidian grefat pe tipul de personalitate; stări conflictuale legate de moşteniri, succesiuni, partaje; conflicte copii-părinţi cu privire la modalităţile de educaţie.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022, în primele 4 luni din 2023 se poate observa o scădere a numărului de infracţiuni sesizate în domeniul violenţei domestice, cu - 65 infracţiuni, respectiv -20,19%.
