Ziarul Financiar:
Pe lângă nume grele din industria bancară mondială precum Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays şi fonduri mari de investiţii din ţări precum SUA, Japonia şi Noua Zeelandă, „explozia“ francului elveţian pune pe lista victimelor potenţiale bănci mai mici din Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est. Băncile austriece Erste şi Raiffeisen au o expunere cumulată la credite în franci elveţieni de aproape 11 miliarde de euro. Faptul că ascensiunea meteorică a francului elveţian în urma deciziei de săptămâna trecută a băncii centrale elveţiene de a nu mai susţine pragul minim de schimb valutar al francului elveţian a luat prin surprindere pe toată lumea, investitori şi autorităţi deopotrivă, expune breşele apărute în reformele aplicate sistemului de reglementare a sectorului financiar după cea mai recentă criză financiară. Modul „brutal“ în care Banca Naţională a Elveţiei şi-a pus în aplicare decizia a dărâmat un important stâlp de stabilitate al lumii financiare şi l-a înlocuit cu incertitudine. Băncile poloneze deţin credite ipotecare denominate în franci elveţieni echivalente cu 35 de miliarde de dolari, sau aproximativ 7% din PIB-ul ţării. Moody's Investors Service, una dintre cele trei mari agenţii de rating, apreciază că întărirea francului va provoca pagube băncilor din Polonia... Costurile de finanţare ale băncilor poloneze au început deja să crească. Randamentele eurobondurilor unor creditori precum PKO Bank, una dintre cele mai mari bănci din ţară, şi MBank au urcat la maximele ultimelor 5-9 luni după intervenţia Băncii Naţionale a Elveţiei. Căderea zlotului în faţa francului a împins acţiunile băncilor cotate la bursa de la Varşovia în cel mai abrupt picaj din mai mult de trei ani. Împrumuturile în franci elveţieni ale Getin reprezentau la sfârşitul anului trecut 20% din portofoliul total de credite. Getin este una din cele două bănci poloneze care au picat testele de stres bancar din octombrie, notează Bloomberg. În Polonia, rata creditelor ipotecare neperformante denominate în franci a sărit de la 1% în 2009 la 3,1% în noiembrie. La creditele pentru locuinţe în zloţi, rata este de 3,6%. La creditele de consum, „gradul“ de toxicitate este de 13%.
Digi24:
Când vine vorba de terorism, organizaţia Statul Islamic este considerată cea mai periculoasă din lume. Şi cea mai bogată, totodată, fiindcă a ajuns să controleze, în doar trei ani, un buget de peste două miliarde de dolari. Petrolul este principala sursă de venit a grupării Statul Islamic. Nici nu e de mirare, din moment ce organizaţia controlează câmpuri petrolifere uriaşe din estul Siriei şi nordul Irakului. Practic, teroriştii au pus mâna pe o producție de 80.000 de barili de petrol pe zi, iar câştigurile vin din vânzarea acestuia pe piaţa neagră. La un calcul simplu, organizaţia teroristă câştigă undeva între două şi trei milioane de dolari pe zi numai din vânzarea petrolului. Iar petrolul nu e singura sursă de venit. Statul Islamic strânge bani şi din atacuri şi jafuri la scară mare. Cel mai la îndemână exemplu este atacul asupra băncii centrale din oraşul irakian Mosul. Teroriştii au plecat de-acolo cu 430 de milioane de dolari, sumă care le-ar putea permite, spre exemplu, să plătească 60.000 de luptători, timp de un an. Bani vin şi din vânzarea de ostatici către ţările de origine, adică din Occident, ţări dispuse să dea milioane de dolari pentru a salva vieţile unor cetăţeni. Desigur, neoficial. Mai sunt şi donaţiile, pe care însă nimeni nu le recunoaşte.
RFI: