Premium
Sâmbătă mai multe grupuri naționaliste și de extremă dreaptă au organizat o manifestație care, oficial, sărbătorește independența țării dar care atrage în fiecare an din ce în ce mai mulți membri ai extremei drepte din Polonia dar și din restul Europei. Conform estimărilor Poliției, 60 000 de oameni au ieșit în stradă.
Tineretul Polonez organizează acest miting din 2010 (cel puțin) dar inițial nu se strângeau decât câteva sute de oameni, informează Politico. Anul acesta co-organizatori au fost Mișcarea Națională și Facțiunea Radicală Națională.
Unii manifestanți, având fețele acoperite, au strigat: „Polonia pură, Polonia albă” și „Afară cu refugiații”, arată și The Guardian.
Times of Israel raportează scandări anti-semite. Ministrul de externe al Israelului a cerut, conform sursei citate, ca autoritățile poloneze să ia măsuri contra organizatorilor. Dar actuala putere poloneză nu este cu totul străină de manifestări. La miting au participat suporteri ai partidului guvernamental Lege și Justiție iar Ministrul de Interne a ales să ignore conotațiile fasciste și antisemite ale unor pancarte și sloganuri.
„A fost o priveliște frumoasă”, a declarat ministrul Mariusz Błaszczak, citat de The Guardian. „Suntem mândri că atât de mulți polonezi au ales să ia parte la o manifestație legată de ziua independenței"
Printre liderii de extremă dreapta prezenți s-au remarcat Stephen Lennon de la Liga Engleză de Apărare, organizație care se luptă cu răspândirea Shariei (!) în Marea Britanie și Roberto Fiore care se auto-descrie ca fascist.
Deși extrema dreaptă a atras cea mai multă atenție din partea presei, nu toți manifestanții au fost extremiști, mulți, poate chiar majoritatea, identificându-se ca naționaliști și patrioți. Un participant estima că 30% au „opinii extreme” în timp ce restul de 70% doar „demonstrează pașnic” (sursa: BBC) . Dar este clar că cele două segmente nu au rețineri să mărșăluiască împreună.
În paralel a avut loc un marș anti-fascist de dimensiuni mai mici.
Polonia și România
După revoluția din 1989 Românii au privit cu invidie către Polonia care a intrat mai repede în UE și NATO și a avut o economie mai puternică. După integrarea euro-atlantică a țării noastre, România și Polonia au colaborat pe unele teme de politică externă. În mod particular cele două țări au descris vocal problemele aduse de amenințarea rusă.
După ascensiunea la putere a Partidului Lege și Justiție (PiS) Polonia a devenit treptat oaia neagră a Europei alături de regimul de „democrație iliberală” a premierului Orban în Ungaria. PiS a fost criticat de Uniunea Europeană pentru eforturile de a-și subordona Justiția și a epura aparatul administrativ.
Dată fiind deriva Poloniei și a Ungariei precum și ascensiunea populismului în zonă, România tinde să fie văzută în regiune mai degrabă ca o țară moderată și pro-europeană. Dacă UE nu protestează la fel de vehement ca altădată la eforturile PSD de a ocoli Justiția, asta se întâmplă și pentru că Uniunea nu are nevoie de o altă Polonie sau altă Ungarie.
PiS este afiliat Alianței Conservatorilor și Reformiștilor din Europa, alături de Partidul Conservator din Marea Britanie, AKP (formațiunea islamistă a premierului turc Erdogan) și partidele Nouă Republică și M10 în România.
PiS este susținut entuziast în România de site-ul radical În Linie Dreaptă. ILD este finanțat de Marius Bostan, fost ministru în Guvernul Cioloș.
