Tulburări de dezvoltare, naşteri premature cu consecinţe uneori fatale... Două noi studii detaliază anumite riscuri de mediu pe perioada sarcinii, unul pe tema poluanţilor eterni, celălalt referitor la anumiţi perturbatori endocrini, transmite miercuri AFP.
"Apa potabilă contaminată cu PFAS dăunează sugarilor", conchide primul studiu, publicat luni în jurnalul ştiinţific PNAS şi realizat de cercetători americani în statul New Hampshire, potrivit Agerpres.
PFAS, substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate, sunt numite şi "poluanţi eterni". Practic indestructibile şi prezente în nenumărate obiecte şi produse, acestea se acumulează în timp în aer, sol, apă, alimente şi, în cele din urmă, în corpul uman, în special în sânge şi ţesuturi renale şi hepatice.
Prezenţa lor pe scară largă suscită îngrijorări tot mai mari în ceea ce priveşte sănătatea publică, în timp ce înlocuirea lor de către industrie se dovedeşte un proces complex.
În Franţa, unde urmează să fie parţial interzise - în special în produse cosmetice - începând din 2026, autorităţile sanitare au constatat recent că unul dintre ele, acidul trifluoroacetic (TFA), era omniprezent în apa de la robinet.
Cunoştinţele cu privire la riscurile pentru sănătate ale acestor "poluanţi eterni" sunt incomplete, dar au fost deja identificate efecte nocive în cazul mai multora dintre ele. Acestea sunt asociate în special cu consecinţe negative asupra sarcinii şi dezvoltării fetale.
În acest context, autorii studiului publicat în PNAS au dorit să afle în ce măsură un bebeluş ar putea suferi la naştere din cauza expunerii la aceşti poluanţi pe timpul sarcinii, o perioadă în care fătul este deosebit de vulnerabil la factorii de mediu.
Cercetătorii au identificat aproximativ 40 de zone industriale poluate din New Hampshire şi apoi au comparat date de la peste 10.000 de sarcini din anii 2010, în funcţie de regiunea în care locuiau mamele, în amonte sau în aval de aceste zone.
Pentru copiii născuţi de mame din al doilea grup, riscul de a deces înainte de împlinirea vârstei de un an aproape s-a triplat (+191%). Această cifră semnificativă ar trebui să fie atenuată de numărul relativ scăzut de decese, însă riscul unor evenimente mai frecvente a crescut la rândul lui - cel de naştere prematură cu 20%, iar cel de greutate mică la naştere cu 43%.
Acest studiu a fost lăudat de experţii medicali, în opinia cărora metodologia folosită stabileşte practic o relaţie cauză-efect, o situaţie rară în cercetarea în domeniul problemelor de sănătate asociate mediului înconjurător. Cu toate acestea, unii specialişti avertizează că metodologia face dificilă distingerea efectului PFAS de alţi poluanţi proveniţi din aceleaşi situri.
Totuşi, "acesta este un studiu important deoarece efectele PFAS asupra fetuşilor şi nou-născuţilor constituie o îngrijorare majoră la nivel mondial", a declarat Neena Modi, profesoară de neonatologie la Imperial College London, citată într-o reacţie adresată organizaţiei britanice Science Media Centre.
Între timp, un studiu european, publicat miercuri în The Lancet Planetary Health, examinează efectele expunerii la un alt tip de substanţe chimice: fenolii. Unii dintre aceştia sunt cunoscuţi drept perturbatori endocrini sau sunt suspectaţi că ar avea un astfel de efect.
Aceşti compuşi sunt, la rândul lor, omniprezenţi - în ambalajele alimentare sau în produse cosmetice. Unul dintre ei, bisfenolul A, a fost strict reglementat în Uniunea Europeană şi este interzis în Franţa, în alimente.
Însă, studiul evidenţiază problemele ridicate de unele produse înlocuitoare. Unul dintre acestea, bisfenolul S, este asociat cu o frecvenţă mai mare a problemelor comportamentale - anxietate, agresivitate şi altele - la băieţii ale căror mame au fost expuse spre sfârşitul sarcinii. Aceeaşi observaţie, de data aceasta incluzând fetele, este valabilă în cazul unui alt fenol, metilparabenul.
Concluziile par solide deoarece se bazează pe un număr mare de probe prelevate în timpul sarcinii şi pe două grupuri de câteva sute de mame - unul în Spania, celălalt în Franţa - cu profiluri distincte (vârstă, greutate şi altele).
Cu toate acestea, amploarea efectelor rămâne relativ limitată. La nivel individual, aceste efecte nu sunt deosebit de semnificative, însă, având în vedere expunerea pe scară largă la aceste substanţe, ele reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică. "În acest tip de studiu, luăm întotdeauna în considerare riscul populaţiei, nu riscul individual", a explicat pentru AFP Claire Philippat, cercetătoare la Institutul naţional de sănătate şi cercetare medicală (INSERM) din Franţa, care a supervizat studiul.
În opinia lui Philippat, cercetarea pledează în primul rând pentru reglementări mai stricte în ceea ce priveşte aceste produse.
Comentează