Poziţia Guvernului României cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) este unitară în ceea ce priveşte individualizarea finanţării pentru sectorul agricol şi agroalimentar, a susţinut, joi, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, relatează Agerpres.
"Pentru perioada 2028 - 2034, România are o alocare de 60 de miliarde de euro pe planul naţional şi regional, o alocare însă care nu mai distinge, aşa cum există aşteptare din partea fermierilor, legată de cât există clar pe agricultură, cât e pe dezvoltare rurală şi cât este în rest. Acest lucru este sau poate să fie extrem de rău şi anume faptul că ar exista un semn de întrebare cu privire la nevoile sau modul în care am găsi un buget necesar pentru nevoile sectorului agroalimentar din România.
Sau este un lucru care ar putea fi transformat în ceva benefic, în condiţiile în care ne uităm cu o perspectivă mai largă asupra acestei finanţări pe care o avem la dispoziţie.
Ştiţi foarte bine că ministerul pe care îl reprezint, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se ocupă cu aproape orice vine finanţare europeană în afară de zona de agricultură.
Şi atunci vă puteţi întreba:
'Nu cumva Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se uită mai mult la Coeziune şi nu se uită suficient de mult pe interesele fermierilor?'
Şi aici vă pot confirma că poziţia României este o poziţie unitară şi că punctul de vedere pe care fermierii l-au transmis şi îl transmit prin diversele asociaţii, prin modul în care lucrează la nivel european COPA-COGECA (...) vocile dumneavoastră sunt auzite şi poziţia Guvernului României este unitară în ceea ce priveşte individualizarea finanţării pentru sectorul agricol şi agroalimentar", le-a transmis ministrul fermierilor prezenţi la conferinţă.
După 2028...
În opinia lui Dragoş Pîslaru, România ar trebui să privească în perspectivă, după 2028, şi va avea posibilitatea, pentru prima dată, să gândească unitar şi să pună fondurile europene şi fondurile naţionale la comun.
"Ceea ce însă aş vrea să vă ofer ca perspectivă, oarecum în avanpremieră, este la ce ne uităm noi, de fapt, după 2028.
Aici vreau să vă propun ca să nu ne uităm, de exemplu, doar la cei 60 de miliarde care sunt în prima componentă, planul naţional şi regional, pentru că dacă ar fi să ne uităm la cei 60 de miliarde, aşa cum am primit aceste interpelări şi din partea dumneavoastră, şi le descompunem pe bucăţele, putem vedea că finanţarea s-ar putea să nu mai se ridice nici măcar la ambiţia exerciţiului actual. Dacă faci separare cât sunt plăţi directe, cât e dezvoltare rurală şi cât ar trebui să dai pe restul chestiilor, scoţând şi fondul social pentru climă eventual afară, atunci, evident, este o îngrijorare.
Pe de altă parte, dacă ne uităm de exemplu în componenta de competitivitate (...) este un lucru foarte important să avem o ambiţie ca din cei 400 de miliarde de euro pe care îi avem acolo, măcar 10 miliarde să fie folosiţi pentru instrumente financiare sau mecanisme care să finanţeze nevoile României.
Şi dacă adaugi 60 de miliarde cu 10, deja discutăm de 70 de miliarde, un pic mai uşor de a fi făcut alocările pe principiile vechi. Dar ceea ce vă propun, şi acest lucru este cu adevărat o avanpremieră, de ce să ne uităm doar la fondurile europene? România va avea la 18 ani după aderare, am trecut majoratul, posibilitatea pentru prima oară să se gândească într-un mod unitar ca să pună fondurile europene şi fondurile naţionale la comun.
Prima oară când am putea să spunem avem şapte ani de finanţare, avem 70 de miliarde bani europeni şi mai punem 70 de miliarde bani naţionali, zece miliarde pe an, buget de investiţii. Este un buget rezonabil după perioada de ajustare fiscală", a arătat el.
Miza
În opinia sa, miza nu mai este "să ne concentrăm cum putem să luăm câte o bucăţică din finanţarea europeană, ci cum putem să imaginăm pentru România un plan de 140 de miliarde de euro pe o perioadă de termen mediu şi lung, în care putem pune pe masă marile provocări ale societăţii româneşti".
"Acest lucru înseamnă, de exemplu, modul în care ne dorim ca agricultura şi dezvoltarea rurală să contribuie în mod direct la dezvoltarea mai amplă a României, modul în care noi ne uităm la educaţie, întrucât cu un buget de 140 de miliarde de euro poţi într-adevăr să te ocupi de educaţie, modul în care desăvârşim diversele legături între industrie, servicii şi agricultură în România din perspectiva competitivităţii pe viitor.
Marele pariu pentru noi acum este dacă rămânem într-o logică în care am avut oarecum babysitting-ul Comisiei Europene, fiecare cu bucăţica lui, fiecare cu tipul de fond al lui, fiecare cu identificarea priorităţilor cumva ghidate de nişte programe ale Comisiei sau - şi atenţie - foarte important, păstrând nivelul de ambiţie de finanţare pentru sectorul agricol, ba chiar crescând acest nivel, putem să gândim într-un mod unitar. (...)
Cred că în acest moment avem o mare oportunitate în faţa noastră: pe de-o parte, evident, trebuie să trecem acest hop, unde avem PNRR şi Politica de Coeziune, care sunt mai mult decât suficiente să ne treacă de 2025-2026. Avem 15 - 17 miliarde de euro în funcţie de cât de mult reuşim să ne mobilizăm de a absorbi până la sfârşitul anului viitor", a adăugat şeful MIPE.
România va avea alocate fonduri europene în valoare de 60,2 miliarde de euro, în Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, potrivit proiectului de buget multianual al Comisiei Europene.
Din total, 54,6 miliarde euro reprezintă alocarea generală, un miliard euro fonduri pentru migraţie, securitate şi afaceri interne, iar 4,6 miliarde de euro din fondul social climatic.
Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a participat joi la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.
Comentează