Premium
Guvernul libian susţinut de ONU a luat o poziţie fermă, la negocierile de pace care au avut loc luni, la Geneva, cerând retragerea trupelor comandatului renegat Khalifa Haftar, care încearcă să cucerească Tripoli, şi l-a numit „criminal de război” potrivit news.ro.
Aceasta a fost prima rundă de negocieri după ce, săptămâna trecută, reprezentanţii guvernului sprijinit internaţional au fost la un pas să părăsească sala de discuţii. Ei au învinuit forţele armate ale lui Haftar că au bombardat Tripoli la scurt timp după începerea discuţiilor, scrie Reuters.
Menţinerea trupelor în zonă, au spus reprezentanţii guvernului, nu va duce la semnarea unui acord.
„Delegaţia noastră insistă ca forţele lui Haftar să se retragă de unde se află acum”, a spus ministrul de Externe, Mohamed Syala.
Luni, prim-ministrul Fayez al-Serraj, l-a descris pe Haftar drept „criminal de război”, la o întâlnire cu Consiliul pentru drepturile omului al ONU, care a avut loc în acelaşi sediu unde au fost purtate discuţiile pentru un armistiţiu.
„Copiii şi-au pierdut dreptul la educaţie ca urmare a bombardamentelor şi a închiderii şcolilor, din cauza atacatorului şi a celor care finanţează atacatorul şi îi dă arme, aceştia trebuie traşi la răspundere”, a spus Serraj la întâlnire.
După aproximativ 9 ani de când forţele rebele susţinute de NATO l-au dat jos pe dictatorul Muammar Gaddafi, Libia încă nu are o autoritate centrală care să controleze localităţile. Grupuri armate patrulează pe străzi, în timp ce formaţiuni rivale guvernează Tripoli şi estul ţării.
Cea mai puternică figură din est este Haftar. Anul trecut, el a spus că va captura capitala din vest. Hftar este susţinut de ţări ca Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Rusia, în timp ce guvernul de la Tripoli, de Turcia.
Syala a mai spus că a fost „uimit” că Haftar nu a fost forţat de comunitatea internaţională să redeschidă câmpurile petroliere pe care le-a închis în ultimele săptămâni şi să pună capăt astfel unei blocade care a dus la pierderea aproape integrală a fondurilor pentru Libia.
El a mai precizat că un motiv îl poate reprezenta dorinţa unor ţări mari de a menţine preţul petrolului ridicat şi că „dacă acesta este motivul, este inuman”.
