Deputații vor vota, miercuri, proiectul de Cod administrativ, iar printre prevederi se numără și eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităților naționale în prefecturi, primării, consilii județene și locale, dar și cum vor fi montate plăcuțele bilingve, relatează mediafax.
"Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
(2) Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)", prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat și va intra fără modificări la votul de miercuri al Camerei Deputaților.
Cu alte cuvinte, pragul existent de 20% în ceea ce privește obligativitatea folosirii limbii materne în instituțiile publice va putea fi eliminat, dacă așa consideră autoritățile publice. Totodată, proiectul de Cod administrativ prevede și cum pot fi instalate plăcuțele bilingve.
"Art 195 (2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art.94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective. (3) În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin.(2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art.94 alin.(1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă. (...) (4) Lista formularelor și a textelor administrative de uz curent se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice elaborată în parteneriat cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale - ISPMN. (5) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul sunt încadrate și persoane care cunosc limba minorității naționale respective. (6) Autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art.94 alin.(1) asigură inscripționarea denumirii ocalităților, a străzilor, a piețelor și a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)", se arată în inițiativa legislativă.
Pe 11 iunie, Senatul a adoptat propunerea legislativă privind Codul administrativ al României, printre prevederi regăsindu-se şi introducerea pensiilor speciale pentru aleşii locali, care vor fi suportate din bugetul de stat. Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect.
Comentează