Premium
Președintele chinez Xi Jinping a provocat o întreagă dezbatere în China prin aparițiile sale publice care încalcă linia oficială de la Beijing impusă încă de pe vremea lui Mao.
RFI:
Noua înfățișare a președintelui chinez Xi Jinping provoacă ample speculații în rândul opiniei publice. Liderul de la Beijing a apărut la un eveniment public cu părul... grizonat. Un lucru extrem de rar întâlnit în cazul demnitarilor comuniști de rang înalt, potrivit CNN.
Într-un stat comunist precum China, nimic nu este lăsat la voia întâmplării, totul este controlat până la cele mai neînsemnate detalii. Inclusiv aspectul fizic al demnitarilor de rang înalt. De fapt, nici un detaliu nu este neînsemnat în regimul condus cu mână forte de Xi Jinping. Nici măcar un banal fir de păr...
Ei bine, tocmai câteva fire de păr cărunt ale președintelui chinez sunt cele care au atras recent atenția opiniei publice și au provocat speculații aprinse despre semnificația acestei aparente ”scăpări” de imagine.
Șeful statului a fost văzut la sesiunea legislativă anuală care a început pe 5 martie cu fire de păr albe pe cap, mai ales pe margini, iar acum, toată lumea se întreabă ce înseamnă acest lucru.
Nu de alta, dar în portretele oficiale și în public, liderii de rang înalt ai Chinei apar cu părul negru ca pana corbului, în ciuda faptului că cei mai mulți dintre ei sunt trecuți de 60 de ani.
Vopsirea părului este un obicei înrădăcinat încă de pe vremea lui Mao, părintele-fondator al Chinei comuniste. Oficialii chinezi vor să spună prin acest gest că sunt deasupra tuturor, că exercită o putere atât de mare, încât pot învinge chiar și trecerea timpului. Motiv pentru care aspectul lor trebuie să fie impecabil, potrivit unui profesor de la Universitatea din Hong Kong, fin observator al vieții politice din China.
El crede că președintele țării vrea să se rupă de această tradiție și să capete o înfățișare mai obișnuită, pentru a fi identificat ca un om din popor și apropiat de oamenii de rând. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Economia Germaniei şi a Europei, principalele pieţe de comerţ ale României (peste 70% din schimburile comerciale de export şi import, în valoare de 140 de miliarde de euro) şi principala piaţă de muncă pentru cele 4 milioane de români care lucrează în afară (care trimit în ţară oficial peste 4 miliarde de euro şi care susţin o mare parte din consum şi piaţa rezidenţială) dau semne evidente de scădere.
Banca Centrală Europeană, gardianul euro, se pregăteşte să pună din nou în priză maşina de tipărit bani (cei 2.600 de miliarde de euro injectaţi până acum par să nu fi fost de ajuns) pentru a opri această scădere economică care ar putea să atragă o nouă criză.
Dobânzile la euro vor fi menţinute jos (cu minus) încă mulţi ani de acum încolo.
Fed – Banca Centrală Americană - a anunţat că nu va mai creşte dobânzile la dolari, conform planului, pentru a nu induce şi mai mult o criză la nivel mondial care să mute banii din pieţele emergente pe piaţa americană.
Deşi importurile americane sunt la un maxim de 10 ani, provocând un deficit comercial uriaş Statelor Unite, de 891 de miliarde de dolari, exporturile Chinei au scăzut cu 21%, declanşând o undă de şoc în întreaga lume.
Şi încă nu a început cu adevărat războiul comercial între SUA, China şi Europa.
Comenzile industriale ale Germaniei, motorul Europei, au scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii 7 ani.
Exporturile României, care sunt realizate în cea mai mare parte de multinaţionale, depind foarte mult de comenzile din Germania.
Dincolo de cifrele mari înregistrate în business în anul 2018, economia României îşi încetineşte creşterea în fiecare zi.
Frank Wagner, cel care conduce reţeaua Lidl pe piaţa din România, retailerul german care a crescut la 8 miliarde de lei în 2018, faţă de 6,5 miliarde de lei în 2017, spune: Am avut un 2018 fenomenal. Am reuşit să depăşim ritmul de creştere din 2017, care fusese şi el un an bun.
Dar el mai adaugă: Rămânem optimişti şi pentru acest an, deşi se simte o încetinire a consumului.
Economia României încetineşte pentru că în anii trecuţi nu s-a pus nimic la investiţii, la debirocratizare, la mari proiecte, alături de creşterea salariilor, scăderea dobânzilor, creşterea creditării, care au dus la creşterea consumului. (Mai multe detalii AICI)
Deutsche Welle:
Ultima încercare a miniștrilor de Interne europeni, de a ajunge la un numitor comun în politica de migrație înaintea alegerilor, a eșuat. Spre bucuria multora, apreciază Bernd Riegert.
De trei ani, șapte proiecte pentru reformarea politicii de migrație a UE se află pe masa celor care ar trebui să decidă la Bruxelles. De trei ani, miniștrii de Interne se ceartă și nu cad de acord, declarând invariabil, la finalul fiecărei întruniri, că trebuie să se întâmple ceva. Dar nu se întâmplă nimic. Vechiul "regulament Dublin", care stabilește că țara de acces pe teritoriul UE este responsabilă pentru situația solicitanţilor de azi, este încă valabil. Deși aproape toți cei 28 de responsabili europeni recunosc, din motive diferite, că această regulă nu mai funcționează, dar nu reușesc să obțină o reglementare mai bună.
O politică de migrație și azil oarecum solidară şi armonizată, a eșuat lamentabil. Italia și Grecia insistă asupra distribuirii migranţilor pe teritoriul altor state. Ungaria și Polonia nu vor să accepte pe nimeni. Franța și Germania cred că responsabilitatea revine mai degrabă statelor de acces pe teritoriul UE. La ultima întrunire înainte de alegerile europene, reprezentanții statelor au recunoscut oficial că nu pot ajunge la nicio înțelegere. Astfel, ei îi alimentează pe populiștii de dreapta cu hrană binevenită în campania electorală.
Dreapta devine punctul vulnerabil din bătălia comunitară
O temă cu o asmenea încărcătură emoțională precum migrația le va aduce cu ușurință voturi populiștilor de dreapta în paralel cu ilustrarea incapacității UE de a găsi soluții pentru presupuse crize.(Mai multe detalii AICI)
