Premium
Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, a trimis astăzi o scrisoare deschisă președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, cu privire la cazul româncelor exploatate sexual din Italia. Iată conținutul integral al scrisorii:
”Stimate domnule Președinte,
Cu două luni în urmă, am avut onoarea să candidăm împreună pentru funcția de președinte al Parlamentului European. Ați câștigat și, cum era firesc, v-am felicitat și v-am urat succes. Ați promis, atât înainte de scrutin cât și în discursul inaugural, că veți fi un președinte atent la vocea cetățenilor Europei. Ați promis, de asemenea, că veți asigura un tratament echitabil față de toate grupurile politice și față de toate delegațiile naționale. Sunt convins că sunteți un om de onoare și de bună credință și de aceea apelez la dumneavoastră într-o chestiune acută și dramatică.
De două zile, în presa europeană au apărut fapte șocante descoperite de jurnaliștii săptămânalului britanic The Observer. Este vorba despre peste 7500 de femei - în majoritate din România și Republica Moldova - care lucrează în condiții mizerabile în Sicilia, în regiunea Ragusa. Amănuntele, care cuprind cazuri de sclavie sexuală sau pedepse atroce, sunt cutremurătoare.
Din păcate, situația nu este nici singulară și nici de moment. În Italia, în Spania și în alte țări ale Uniunii, cetățeni ai statelor membre din Est - femei, dar și bărbați - muncesc de ani de zile la negru, în condiții, practic, de sclavie. La fața locului există o complicitate tacită în care sunt cuprinși angajatorii, autoritățile, dar, din păcate, și victimele. Pentru acestea, o sumă de mai puțin 20 de euro pe zi constituie un preț pentru care renunță la demnitate, la libertate, la statutul de ființă umană.
Domnule președinte,
Zi de zi, în Parlament, se discută, se redactează și se votează rapoarte, rezoluții sau declarații asupra încălcării drepturilor omului în întreaga lume. Refugiații sunt, deja, o temă recurentă. Cu toate acestea, rareori, ca să nu spun niciodată, se vorbește despre cazurile de umilire și sclavie din Uniune, în care sunt implicați cetățeni ai Uniunii. Oare este moral ca un cetățean al Uniunii să muncească 12-14 ore pe zi, pe mai puțin de 20 euro - „muncă” în care intră și servicii sexuale sau pedepse fizice? Prin comparație, suma alocată unui refugiat (inclusiv facilitățile) este uriașă!
Nu vreau să spun că oamenii din lumea întreagă aflați în situații de cumpănă nu trebuie ajutați! Vreau să spun că, uitându-ne peste mări și țări, nu vedem bârna din ochiul nostru!
Vă solicit, deci, domnule președinte, ca, de la înălțimea funcției dumneavoastră, să luați public o atitudine fermăîmpotriva unor asemenea practici care ne amintesc de cele mai negre episoade ale istoriei. Ar fi, de asemenea, cazul ca la nivelul întregului Parlament să inițiem un act prin care să întărim legislația în domeniu.
Nu în ultimul rând, aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că asemenea situații sunt consecințe directe ale acelei „Europe cu două viteze” care există de facto. O Europă în care cei puternici profită - legal! - de slăbiciunea celor săraci. O Europă care are lacune în a armoniza libertatea circulației forței de muncă cu echitatea remunerării acestei forțe de muncă. Dacă vom admite și de jure o Europă cu două viteze, atunci situațiile de tipul celei semnalate se vor generaliza și vor deveni, practic, legale și legitime.
Domnule președinte,
Ne dorim, cu toții, o Europă mai bună. Nu o Europă mai integrată sau mai dezintegrată, ci, pur și simplu, o Europă mai bună! O Europă a păcii și prosperității! Eu cred că o astfel de Europă poate exista numai în condițiile în care părțile componente - națiunile - au, fiecare, un cuvânt egal!”
