Premium
Agenţia Naţională de Integritate vine cu precizări, după decizia Curţii Constituţionale pe statutul judecătorilor şi procurorilor.
Citeşte şi: Preţurile au EXPLODAT, după ce rata inflaţiei a ajuns în februarie la cel mai ÎNALT nivel din iunie 2013
"Elementele de neconstituționalitate constatate prin Decizia CCR nr. 45/2018 se limitează, potrivit competențelor constituționale și legale ale Curții Constituționale, la tipul de control de constituționalitate efectuat, și anume cel anterior intrării în vigoare a unei legi, ceea ce înseamnă că instanța constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității/neconstituționalității niciunei norme din forma actuală a Legii nr. 303/2004.
Observăm că, în considerentele deciziei, este extins controlul de constituționalitate inclusiv prin interpretarea unor texte aflate în vigoare (Legea nr. 302/2004 forma în vigoare), fiind formulate și recomandări punctuale, ce au în vedere clarificarea aspectelor prezentate în considerente.
În limitele competențelor stabilite de lege, prin raportare exclusivă la considerentele din decizie privitoare la regimul juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese, văzând cuprinsul Deciziei CCR, care, la punctul 177, precizează expres faptul că „legiuitorului îi revine obligaţia de a pune de acord în procesul de reexaminare a legii toate prevederile acesteia ce privesc incompatibilităţile, inclusiv cele aflate în vigoare, cu prezenta decizie.”, Agenția Națională de Integritate opinează că dispozițiile Legii nr. 303/2004 se aplică în forma lor în vigoare în prezent.
Regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese restrânge exercițiul unor drepturi și sunt de strictă interpretare și aplicare, iar efectele deciziei sunt cele care rezultă din dispozițiile art. 147 alin (2) din Constituția României și din cele ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în sensul că instituie o obligație în sarcina Parlamentului de a pune în acord, în procesul de reexaminare a legii, toate prevederile acesteia cu respectiva Decizie.
În acest sens, conform prevederilor art.147 alin. (2) Constituția României:
„În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992:
„În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”
Prin urmare, Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale, care cuprinde în motivare și aspecte privind textele de lege în vigoare în acest moment, este obligatorie pentru legiuitor în contextul unor posibile modificări viitoare ale actualei forme a Legii nr. 303/2004, fiind o decizie pronunțată ca urmare a demarării unui control constituțional a priori asupra unui proiect legislativ.
Reținerile Curții sunt cu privire la reglementarea ulterioară pe care trebuie să o facă legiuitorul referitor la dispozițiile susceptibile de interpretare.
De asemenea, întrucât este pronunțată în cadrul procedurii de control a priori a proiectului legislativ, este aplicabil numai dispozitivul deciziei, iar acesta nu este incident față de textul deja în vigoare, sub rezerva interpretării Curții Constituționale.
Criticile instanței constituționale, cuprinse în motivarea Deciziei nr. 45/2018, trebuie să constituie elemente esențiale de reper pentru legiuitor, când va proceda la aplicarea acestei decizii, conform art. 147 alin. (2) din Constituție, dar, în prezent, acestea nu abrogă nicio dispoziție din Legea nr. 303/2004 în vigoare și nu instituie obligații în sarcina altor subiecte de drept, în afara Parlamentului României.", se arată într-un comunicat remis ŞTIRIPESURSE.RO.
