Predoiu se spală pe mâini: Ministrul Justiţiei explică de ce nu fac nimic pentru aducerea din Ungaria a foştilor parlamentari UDMR condamnaţi definitiv

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, explică într-un comunicat de presă că ministerul pe care îl conduce nu are suficiente competenţe pentru a determina aducerea în ţară a foştilor parlamentari Marko Attila şi Olosz Gergely, daţi în urmărire internaţională şi găzduiţi de Ungaria.

"Ca urmare a unor afirmații și comentarii apărute în mass media în legătură cu procedura de predare a cetățeanului MARKO Attila, comentarii care sugerau faptul că Ministerul Justiției nu depune suficiente diligențe pentru identificarea și extrădarea celor doi cetățeni, cu referire la relația cu Ungaria, comunicăm următoarele:

1. Cetățeanul MARKO Attila este dat în urmărire internațională, în temeiul unui mandat de arestare preventivă emis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2015.

2. Darea în urmărire internațională, conform legii, se dispune de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (”CCPI”), la solicitarea instanței de judecată care a emis mandatul de arestare, în condițiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, respectiv când persoana cu privire la care s-a dispus măsura privativă de libertate nu este găsită și există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.

• CITEȘTE ȘI: Bolile la care bărbații sunt mai predispuși decât femeile

3. Singurul instrument juridic aplicabil în relația cu Ungaria în această materie este Decizia cadru 2002/584/JAI („Decizia Cadru”) privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene. Decizia Cadru înlocuiește, între statele membre UE, instrumentele juridice clasice (tratat de extrădare, tratat de cooperare judiciară bilaterală etc.) aplicabile în materia extrădării. Potrivit Deciziei Cadru, spre deosebire de regulile obișnuite în materie de extrădare, s-a eliminat cvasitotal rolul executivului, deci al Ministerului Justiției, procedura fiind judiciară și bazată pe contactul direct între autoritatea emitentă a mandatului european de arestare (instanța de judecată) și autoritatea de executare.

4. În cazul în care se confirmă localizarea sau arestarea unei persoane urmărite internațional pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, instanța de judecată este informată de către CCPI și, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (art. 89 din Legea nr. 302/2004), va emite mandatul european de arestare, în vederea predării urmăritului.

Instanța nu are obligația legală de a informa Ministerul Justiției cu privire la aceste aspecte, legea impunând doar obligația unei informări periodice cu privire la situația mandatelor europene de arestare transmise. Informarea are doar caracter statistic, fără a menționa întotdeauna numele persoanelor solicitate. Unele instanțe transmit totuși, spre informare, copii ale mandatelor europene de arestare pe care le emit (acesta a fost cazul mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București cu privire la numitul OLOSZ Gergely).

5. Spre deosebire de materia extrădării, în care are atribuții extinse, în materia mandatului european de arestare, atribuțiile Ministerului Justiției sunt reduse la acordarea de asistență autorităților judiciare și facilitarea comunicării, atunci când contactul direct nu este posibil sau apar dificultăți.

6. Ministerul Justiției nu are calitatea și competența legală de a interveni din oficiu în derularea acestor proceduri.

7. Până în prezent, nicio autoritate judiciară română sau străină nu a transmis Ministerului Justiției vreo solicitare de facilitare a demersurilor în vederea predării numiților MARKO Attila sau OLOSZ Gergely.

8. În concluzie, Ministerul Justiției din România nu este restant cu nicio procedură aflată în sarcina sa, nici în cazul acestor proceduri, nici în alte cazuri de extrădare aflate în portofoliul instituției", se arată în comunicatul MJ.

• CITEȘTE ȘI: Trucuri mai puţin ştiute: Mişcările care curăţă sinusurile şi te scapă de senzaţia de nas înfundat

Gergely Olosz a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în 20 decembrie 2018. De asemenea, s-a ordonat confiscarea a 384 de mii de euro și a 400 de mii de lei de la Gergely Olosz, precum și punerea sub sechestru a completei averi. Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2010 – februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, astfel cum a fost cumpărată de o grupare condusă de omul de afaceri Ion Bîrcină, pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Reţinut iniţial în Ungaria, fostul parlamentar UDMR a fost eliberat ulterior.

Marko Atilla a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Ploieşti la trei ani de închisoare cu suspendare. Într-un alt dosar, a fost achitat de ÎCCJ, după o condamnare în prima instanţă. Urmărit penal într-un alt dosar, fostul deputat este urmărit internaţional şi a apărut în mai multe imagini din Ungaria, unde este în libertate.