Premium
Dosarul în care omul de afaceri Ioan Niculae, patronul InterAgro este acuzat de cumpărare de influență în Guvernul României pentru emiterea de acte normative în propriul folos este unul de mare amploare și care a cuprins deja politicieni din marile partide.
Vezi și: EXPLOZIV Câte milioane de EURO costa o semnătură în Guvernul Boc. DNA a aflat tot
O pată de culoare e însă Dorin Cocoș. Procurorii au documentat faptul că acesta a fost tentat cu mulți bani pentru astfel de intervenții în Guvern *ținând cont de poziția soției sale, Elena Udrea, în cadrul executivului), dar a REZISTAT tentației.
Acesta a și colaborat cu procurorii și de aici a rezultat și un denunț.
”numitul COCOŞ DORIN, a precizat că, la începutul anului 2009, a fost contactat de numitul SAID BAAKLINI, trimis de inc.Ioan Niculae, care i-a spus că îi oferă suma de 1.000.000 euro, din partea patronului INTERAGRO, dacă acceptă să realizeze intervenţii pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii combinatelor din cadrului grupului INTERAGRO.”, susțin anchetatorii.
VEZI și: STENOGRAME INCENDIARE: 'Vagabondul de Ilie Sârbu! Dacă moare? Sună-l pe Mircea Geoană!'
Un asemenea demers de corupere a lui Cocoş Dorin era justificat prin faptul că acesta era căsătorit la acel moment cu ministrul Elena Udrea, politician influent în decizia gevernamentală.
Astfel martorul a relatat că: „Said Baaklini mi-a spus că Ioan Niculae este dispus să ofere suma de 1.000.000 de euro dacă aceste intervenţii au succes iar actul normativ vizat de el este iniţiat şi aprobat. Mai precis, Said Baaklini a precizat că importantă este iniţierea actului deoarece după ce actul normativ este iniţiat se vor ocupa ei de aprobarea lui în Guvern.”, le-a spus Cocoș procurorilor DNA.
Practic, cei 1.000.000 de euro oferiţi de Ioan Niculae, vizau capacitarea lui Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii să iniţieze proiectul de act normativ privind îngrășămintele pentru agricultură.
Potrivit celor relatate de martorul Cocoş Dorin, acesta i-a explicat lui Said Baaklini că nu îl cunoaşte pe ministrul Ilie Sârbu atât de bine încât să realizeze intervenţii la nivelul acestuia, încercând astfel să decline oferta de corupere venită din partea lui Ioan Niculae prin intermediul lui Said Baaklini.
Said Baaklini a insistat şi i-a cerut martorului Cocoş Dorin să se întâlnească cu patronul INTERAGRO, Ioan Niculae.
Martorul Cocoş a dat curs acestei solicitări şi, tot la începutul anului 2009, în februarie sau martie, în două rânduri, la restaurantul Aquarium din Bucureşti, s-a întâlnit cu inc.Ioan Niculae care i-a precizat de fiecare dată că doreşte de la martorul Cocoş, ca acesta să realizeze intervenţii pe lângă ministrul Ilie Sărbu pentru ca acesta să accepte promovarea actului normativ privind subvenţionarea îngrăşămintelor.
În contextul întâlnirilor dintre Ioan Niculae şi martorul Cocoş Dorin, patronul Interagro i-a precizat martorului că este dispus să ofere sume de bani pentru concretizarea eforturilor de capacitare a decizionalilor ministeriali, în sensul de corupere, iar de aceste aspecte se va ocupa Said Baaklini, Ioan Niculae confirmând astfel şi propunerea iniţială de corupere de 1.000.000 euro.
De fiecare dată, martorul Cocoş a precizat că a respins solicitările lui Ioan Niculae, explicându-i acestuia, la fel cum i-a explicat lui Said Baaklini, că nu poate realiza astfel de demersuri.
____
Procurorii DNA au documentat faptul că Ioan Niculae controla în perioada 2008 – 2009, circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte. Cu toate că beneficia de facilităţi care îi permiteau să scadă costurile de producţie (a se vedea gazul ieftin), produsele finite – îngrăşămintele aveau preţuri suficient de mari încât să nu fie competitive în raport de alţi producători internaţionali. Din aceste considerente, la nivelul anilor 2008 – 2009, combinatele din cadrul Grupului INTERAGRO acumulaseră în stoc, o cantitate foarte mare de îngrăşăminte pentru care se căuta o piaţă de desfacere la preţuri care să asigure şi obţinerea de profit.
În acest context susțin anchetatorii, Ioan Niculae pune la cale un plan infracţional prin care, prin influenţarea decidenţilor politici şi guvernamentali, să obţină facilităţi de la statul român astfel încât să poată vinde cantitatea de îngrăşăminte pe care o avea în stoc şi totodată pentru a obţine profit. Acesta urmărea să determine aprobarea unei Hotărâri de Guvern – HG, prin care fermierii, agricultorii români care avea culturi, să primească de la statul român bonuri valorice pentru achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă controlată de INTERAGRO.
Practic, într-o formă indirectă, statul român îi asigura lui Ioan Niculae achiziţionarea întregii producţii la preţul stabilit de omul de afaceri, care îşi rezolva astfel problema vânzării produselor sale care nu erau tocmai competitive şi se alegea şi cu un profit substanţial, eliminându-se totodată şi probleme legate de concurenţă. Efortul bugetar de la acel moment era de circa 600 milioane euro, care urmau să ajungă în buzunarele lui Ioan Niculae - VEZI AICI IȚELE AFACERII
În dosar sunt implicați Adriean Videanu, Vasile Pușcaș, Gheorghe Pogea, Ilie Sârbu, Mircea Geoană, Dan Nica, dar și alți demnitari sau lideri politici.
