SURPRIZE în mega-DOSARUL șpăgi pentru legi: Băsescu, Predoiu și Boștinaru pomeniți de procurori

Foarte interesant și complex dosarul în care miliardarul de carton Ioan Niculae este implicat alături de nume mari din politică. ”Secretul” său era simplu - cumpăra demnitari pentru acte normative pe gustul său și avea câștigul garantat pentru business-ul lui falimentar.

Vezi și: Președintele Klaus Iohannis a ales să fie laș

Procurorii DNA au deslușit ițele unei mari afaceri post-decembriste: ȘPĂGI contra acte normative guvernamentale (Hotărâri de guvern, Ordonanțe simple, Ordonanțe de urgență, ordine de ministru... etc). În circuitul descris de procurori apar oameni ca Adriean Videanu, Ilie Sârbu, Emil Boc, Mircea Geoana, Gheorghe Bunea Stancu, Vasile Pușcaș, Gheorghe Pogea... Apar însă pomeniți dar fără o descriere mai amănunțită și numele lui Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției și actual candidat al PNL la Primăria Capitalei și al discretului europarlamentar PSD Victor Boștinaru (responsabil potrivit anchetatorilor cu deschiderea unor uși pe la Bruxelles).

Procurorii DNA au documentat faptul că Ioan Niculae controla în perioada 2008 – 2009, circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte. Cu toate că beneficia de facilităţi care îi permiteau să scadă costurile de producţie (a se vedea gazul ieftin), produsele finite – îngrăşămintele aveau preţuri suficient de mari încât să nu fie competitive în raport de alţi producători internaţionali. Din aceste considerente, la nivelul anilor 2008 – 2009, combinatele din cadrul Grupului INTERAGRO acumulaseră în stoc, o cantitate foarte mare de îngrăşăminte pentru care se căuta o piaţă de desfacere la preţuri care să asigure şi obţinerea de profit.

În acest context susțin anchetatorii, Ioan Niculae pune la cale un plan infracţional prin care, prin influenţarea decidenţilor politici şi guvernamentali, să obţină facilităţi de la statul român astfel încât să poată vinde cantitatea de îngrăşăminte pe care o avea în stoc şi totodată pentru a obţine profit. Acesta urmărea să determine aprobarea unei Hotărâri de Guvern – HG, prin care fermierii, agricultorii români care avea culturi, să primească de la statul român bonuri valorice pentru achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă controlată de INTERAGRO.

Practic, într-o formă indirectă, statul român îi asigura lui Ioan Niculae achiziţionarea întregii producţii la preţul stabilit de omul de afaceri, care îşi rezolva astfel problema vânzării produselor sale care nu erau tocmai competitive şi se alegea şi cu un profit substanţial, eliminându-se totodată şi probleme legate de concurenţă. Efortul bugetar de la acel moment era de circa 600 milioane euro, care urmau să ajungă în buzunarele lui Ioan Niculae.

Problema cunoscută de toată lumea încă de la acel moment era că UE prin Comisia Europeană consideră că asemenea ajutoare de stat nu pot fi acordate deoarece încalcă politicile UE în domeniul concurenţei neloiale şi ar fi atras procedura de infringement pe această temă.

Deşi nu s-a stabilit cu certitudine momentul când Ioan Niculae a pus la cale planul privind „forţarea” emiterii unei Hotărâri de Guvern care să acorde facilităţi la achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă care i-ar fi profitat exclusiv, se poate presupune că această idee a apărut în toamna – iarna anilor 2008 - 2009, pe fondul campaniei electorale pentru parlamentare, perioadă în care, oricum Ioan Niculae se afla în contact cu decidenţi politici.

Cert este că în ianuarie 2009 mai arată cei de la DNA, doi miniştri din Guvernul proaspăt instalat, Adrian Videanu, ministru al Economiei şi Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii, fac declaraţii în sensul că susţin şi fac demersuri pentru aprobarea unui act normativ prin care să fie acordate facilităţi fiscale la achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă.

În paralel cu declaraţiile amintiţilor miniştri, se realizează o adevărată „presiune publică” din partea sindicatelor de profil (gen Achile Duţu – controlate sau plătite tot de Ioan Niculae) şi a autorităţilor judeţene doar din judeţele unde se aflau amplasate combinatele chimice controlate de Ioan Niculae (prefect Teleorman, prefect Slobozia, etc.), în vederea elaborării cât mai grabnice a unui asemenea act normativ – Hotărâre de Guvern (HG).

Se dorea elaborarea respectivului act normativ întrucât dacă nu intra în vigoare până la 01.04.2009 nu mai putea fi elaborat, conform normativelor UE.

Astfel la începutul lunii februarie 2009, secretarul de stat Claudiu Constantin Stafie de la Ministerul Economiei condus de ministrul Adrian Videanu, trimite o adresă către Ministerul Agriculturii prin care solicită „analizarea posibilităţii urgentării elaborării actului normativ privind finanţarea de la buget a cumpărării de îngrăşăminte chimice pentru campaniile agricole”.

Răspunsul vine de la secretarul de stat Marian Hoinaru de la Ministerul Agriculturii îi răspunde secretarului de stat STAFIE că suma de 598 mil euro, pentru asemenea facilităţi fiscale nu era prevăzută în buget şi un asemenea proiect nu poate fi elaborat decât pentru cel mult 250 milioane euro;

Departamentul Afacerilor Europene a transmis o notă din care reiese că în forma actuală Proiectul de Hotărâre de Guvern nu poate fi promovat întrucât nu corespunde formelor de sprijin notificate la Comisia Europenă … dar se caută soluţii pentru rezolvarea acestei soluţii.

De altfel procurorii DNA au documentat și faptul că secretarul de stat Marian Hoinaru a şi fost abordat de Ioan Niculae care a încercat să îl capaciteze, însă nu a reuşit. Din ceea ce le-a relatat procurorilor Marian Hoinaru rezultă că Ioan Niculae l-a „invitat” la sediul INTERAGRO, prin intermediul lui Mircea Toader, deputat şi lider de grup parlamentar, tocmai pentru a discuta problematica „subvenţiilor pentru îngrăşăminte”. Cu această ocazie, Ioan Niculae i-a relatat că acest subiect a fost discutat de el cu miniştrii Ilie Sârbu și Adriean Videanu. Potrivit anchetatorilor secretarul de stat ar fi perceput această întâlnire ca o modalitate a lui Niculae de a afla care este stadiul elaborării unui asemenea act normativ, dând impresia că verifică activitatea ministrului Sârbu, deşi se pare că Hoinaru nu avea cunoştinţă de natura înţelegerii dintre omul de afaceri şi ministru.

Între timp, sindicatul de la AZOMUREŞ şi prefectul de Mureş atrag atenţia că promovarea unui asemenea proiect de HG ar favoriza INTERAGRO în defavoarea AZOMUREŞ (producător intern care îi scăpase lui Niculae).

Numai că în toată această perioadă, Ioan Niculae a apelat la „serviciile de influenţă” ale lui Said Baaklini (căruia i-ar fi promis 2.000.000 euro) şi Dorin Cocoș (căruia i-a promis 1.000.000 euro), pentru a influenţa decizionalii din Guvernul României să accepte să promoveze HG prin care se acordă facilităţi fiscale pentru îngrăşăminte. Ar fi fost vorba de Ilie Sârbu, Liviu Harbuz și Vasile Pușcas.

Decis să facă rost de bani Ioan Niculae ar fi ajuns până la Cotroceni. Potrivit documentelor de la dosar ar exista interceptări telefonice din care rezultă că omul de afaceri Ioan Niculae ar mai fi discutat şi cu alte persoane, inclusiv demnitari, despre problematica actului normativ privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte, fiind folosite titulaturi generice ca „preşedintele”, afirmaţie care ar putea să conducă către preşedintele României la acel moment, Traian Băsescu, despre care Ioan Niculae afirmă că ar fi la curent cu „problema” lui şi care a promis că se va adopta respectivul act normativ chiar dacă asta ar însemna să se exercite presiuni asupra ministrului Ilie Sârbu.

De asemenea, există numeroase convorbiri telefonice din care rezultă că Ioan Niculae i-a solicitat sprijinul lui Gheorghe Bunea Stancu, la acel moment preşedinte organizaţiei judeţene Brăila şi vicepreşedinte PSD, apropiat al preşedintelui PSD de la acel moment, Mircea Geoană, pentru a-l influenţa pe ministrul Ilie Sârbu să accepte să promoveze proiectul de HG pentru că fără semnătura sa proiectul de act normativ nu pitea exista.

În timp Ioan Niculae ar fi devenit tot mai agresiv pe măsură ce observa că eforturile lui sunt fără succes și avea un termen limită până la acer putea să scape de stocurile de îngrășaminte. La dosar ar exista mai multe convorbiri între Ioan Niculae şi Gheorghe Bunea Stancu cu privire la influenţarea lui Ilie Sârbu pentru a accepta să iniţieze proiectul de HG într-un limbaf foarte dur, iar liderul PSD susține că va apela la Geoană pentru a face presiuni pe Ilie Sârbu.

În aceste discuții Ioan Niculae se lăuda că ar fi ”rezolvat” la PDL și la Cotroceni și că se lovește încă de obstacole la PSD și  ”că dacă actul normativ nu este promovat în maxim o săptămână, nu va mai putea fi adoptat.”, se mai susține în referatul procurorilor DNA.

Și surpriză!!! La nici o săptămână, aşa cum impusese Ioan Niculae, la nivelul Ministerului Agriculturii se accelerează procedura de promovare a proiectului de HG pentru subvenţii la îngrăşăminte.

Cu toate acestea potrivit procurorilor, în interiorul Ministerului Agriculturii, mai mulţi funcţionari s-au opus şi astfel a fost întocmită o notă extrem de explicită cu privire la consecinţele negative, chiar dezastruoase pentru România în cazul în care un asemenea act normativ pentru acordarea de subvenţii pentru îngrăşăminte, ar fi fost promovat.

„consecinţe directe: acţionarea în instanţă a României de către CE şi posibil alte state membre UE, având ca rezultat recuperarea de la producătorii agricoli a sumelor acordate ilegal pentru achiziţionarea de îngrăşăminte” (n.a. – efectiv agricultorilor li se luau banii înapoi de stat dar Ioan Niculae rămânea cu producţia de peste jumătate de miliard de euro vândută !!!)

„consecinţe indirecte – vor fi afectate:

Deblocarea fondurilor UE pentru programul SAPARD (peste 112 milioane euro)

Reducerea penalizărilor a fi aplicate RO pentru întârzierile şi neconformităţile în derularea plăţilor directe (SAPS) – 28 milioane euro;

Creşterea nivelului de finanţare de la bugetul naţional al Plăţilor Naţionale Directe Complementare (CNDP)

Prelungirea perioadei de tranziţie pentru laptele materie primă, etc.

Alte subiecte de interes care sunt în dezbatere la nivel comunitar”, se spune în nota internă semnată de mai mulți funcționari de rang înalt din Ministerul Agriculturii.

Cu toate aceste explicații și semnale de alarmă, ministrul Agriculturii a semnat proiectul de HG prin care se acordau subvenţii la îngrăşăminte şi l-a trimis pe fluxul administrativ, în vederea semnăriii şi de către celelalte ministere cu atribuţii în avizare, urmând ca în funcţie de aceste avize pozitive să fie adoptat în şţedinţă de Guvern. Primul minister la care a fost trimis documentul a fost cel al Finanţelor Publice, unde însă, secretarul de stat Gherghina, l-a retrimis la Ministerul Agriculturii, invocând datele comunicate de reprezentanţii României la Comisia Europenă.

După avizare, proiectul ar fi trebuit semnat de ministrul finanţelor publice – Pogea Gheorghe, ministrul economiei – Videanu Adrian, ministrul departamentului pentru afaceri europene – Puşcaş Vasile şi ministrul justiţiei – Predoiu Cătălin, se mai spune în documentul citat.

Numai că din interceptările anchetatorior reiese că Ioan Niculae acționa și la Bruxelles. Iată o mică dovadă: