Premium
În primele șase luni din acest an și pentru prima dată în ultimii șapte ani, administratorii fondurilor private de pensii au înregistrat pierderi semnificative de 34 milioane lei, potrivit studiului CFA România "Viitorul sistemului de pensii din România", prezentat vineri, la o conferință de profil.
Citește și: Decizie FULGER: Ludovic Orban anunță că România PLĂTEȘTE datoria pe care o are către frații Micula
Raportul arată că, după doi ani de creșteri cu 10% și 15% a punctului de pensie, în 2020 acesta ar urma să crească cu încă 40%, fapt care ar putea aduce riscuri în ceea ce privește stabilitatea financiară a țării, punând presiune pe deficitul bugetar și îngreunând finanțarea acestuia. În plus, alocarea unei părți tot mai mari din resursele bugetare către pensii și salarii, lasă foarte puțin spațiu pentru finanțarea investițiilor publice, a sistemului de sănătate, educație etc.
Conform specialiștilor CFA România, pe lângă încă o creștere anunțată pentru anul 2021, legislația în vigoare prevede și o recalculare e pensiilor care vine cu o presiune și mai adâncă asupra bugetului statului, în urma recalculării existând doar posibilitatea creșterii pensiilor.
"Presiunea la care este supus deja bugetul României face ca deficitul estimat să atingă 4,4% în 2019, mult peste nivelul de 3% impus de Pactul de Stabilitate și Creștere, cu perspective de înrăutățire pentru anii următori. Mai mult, ponderea cheltuielilor publice cu pensiile, va crește cu peste 5% din PIB până în 2022, ceea ce va face dificilă sustenabilitatea bugetului de stat și nu va lăsa loc pentru fonduri alocate investițiilor publice pentru cel puțin un ciclu economic. Aceste constrângeri bugetare vor avea un impact negativ asupra creșterii economice viitoare", se notează în studiu.
Totodată, autorii analizei susțin că reducerea semnificativă a veniturilor din comisioane și creșterea taxelor percepute de autoritățile publice (ASF, CNPP, FDGSPP) generează situația "absurdă" în care peste 70% din comisioanele plătite de români pentru administrarea pensiilor lor private se duc la Stat, deși administratorii privați sunt cei care administrează efectiv fondurile de pensii Pilon 2.
Valoarea actualizată a drepturilor de pensie acumulate este estimată a fi 2.821 miliarde de lei, la finalul anului 2021 (aproximativ 590 miliarde de euro la cursul de schimb din prezent), reprezentând 250% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal estimat pentru acest an, precizează sursa citată.
Rezultatele analizei CFA România arată că deficitul CNPP va exploda începând cu anul 2021. Totodată, ar putea dura aproape un deceniu ca deficitul să revină la valori "normale" de aproximativ 1% din PIB, iar trendurile demografice indică mai mulți pensionari și mai puțini salariați.
Potrivit prognozelor Organizației Națiunilor Unite (ONU), populația României va continua să se reducă și va ajunge, în 2050, la aproximativ 15,7 milioane, INS susținând că populația țării noastre va ajunge, în 2030, la 18 milioane, iar în 2060 între 12 și 14 milioane. În acest sens, estimarea Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) este mai optimistă, ajungând, în anul 2030, la 18 milioane, în 2050 - 16,3 milioane -, în 2060 - 15,7 milioane -, iar în 2070 - 15 milioane.
"Nu numai că populația se va reduce, dar va și îmbătrâni, cee ce va avea consecințe negative asupra dezvoltării economice și, de asemenea, va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. Probabil că aceasta va deveni nesustenabilă în lipsa majorării substanțiale a vârstei de pensionare", se mai scrie în studiul menționat.
CFA România consideră că, pentru a asigura independența financiară a persoanelor vârstnice, este necesară stabilirea unui cadru unitar, care să prevadă rolul statului în asigurarea unui venit minim pentru fiecare cetățean, dar și flexibilitatea și oferirea de facilități fiscale și investiționale, astfel încât participarea contribuabililor să fie stimulată în mod adecvat.
