România ocupă locul al 47-lea, în scădere cu trei poziții faţă de anul precedent, și clasându-se chiar în fața Statelor Unite ale Americii, în ediția din anul 2019 a Indexului Global al Libertății Presei, publicat joi de organizația neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (RSF), conform Mediafax.
Citește și: BIOGRAFIA neromanțată - Cine este Eugen Nicolicea, propunerea PSD la conducerea Ministerului Justiției
Starea peisajului mediatic actual și puțina considerație manifestată de autorități față de jurnalism și presă în general pun în lumină o cenzură politică în creștere. De asemenea, în redacții se manifestă o autocenzură în creștere. Presa s-a transformat progresiv într-un instrument de propagandă politică: media sunt politizate, mecanismele lor de finanțare sunt puțin transparente, unele corupte, politicile editoriale depind de interesele proprietarilor de companii media - atât de multe fenomene teoretic îngrijorătoare au devenit o normă în România, spun autorii raportului.
Pare că obiectivul responsabililor politici la putere este de a evita eventuale pedepse cu închisoarea modificând legi anti-corupție și asigurând un control al sistemului judiciar și al tribunalelor.
Coaliția guvernamentală a înlocuit o parte din conducerea audiovizualului public și l-a făcut dependent de bugetul de stat.
În ceea ce privește Consiliul Național al Audiovizualului, acesta nu asigură cu adevărat rolul de organism de reglementare și nu condamnă abuzurile. Peste zece proprietari de companii media au fost puși sub acuzare și fac obiectul unor anchete penale inițiate de Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție.
Pe de altă parte, autoritățile fac constant presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și divulga sursele și încearcă să reducă la tăcere vocile critice la adresa sistemului.
Agenți guvernamentali care se dau jurnaliști sunt infiltrați în redacții.
Puținele companii media independente reușesc cu greu să reziste în fața marilor grupuri din domeniu, dar sunt ținta unor controale financiare abuzive, de fiecare dată când publică subiecte sensibile care au ca țintă puterea politică.
O nouă unealtă este folosită de autorități, companii și persoane private - regulamentul general privind protecția datelor, prin care se refuză accesul la informații și care este folosit și pentru amenințarea și urmărirea în justiție a jurnaliștilor după publicarea unor anchete, mai spun cei de la Reporteri fără Frontiere.
Comentează