România, în atenția presei franceze: Este elevul rău al Europei

Publicaţia Le Figaro îşi îndreaptă din nou privirea spre ceea ce se întâmplă în România şi publică două articole pe această temă. România este elevul rău al Europei, titrează cotidianul francez adăugând că utilizează puţini bani comunitari, în condiţiile în care diverşi aleşi au fost condamnaţi pentru fraude cu fonduri europene. Iar în plus, este ţara cea mai săracă din această parte a Europei. Iar într-un alt articol, Le Figaro scrie că în România, localnicii finanţează chiar ei construcţia sau reabilitarea spitalelor ori a şoselelor.

România - care prezidează Consiliul Uniunii Europene şi care va aniversara anul acesta, 30 de ani de la îndepărtarea lui Ceauşescu de la putere este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Asta, chiar dacă economia ei s-a îmbunătăţit după ce a intrat în Uniunea Europeană în 2007, notează Le Figaro.

Produsul său Intern Brut, care nu depăşea 40 de miliarde de euro în urmă cu 20 de ani, a crescut la aproape 200 de miliarde de euro.

Premierul Viorica Dăncilă ocupă acest post deoarece liderul partidului aflat la putere, deputatul social-democrat Liviu Dragnea este anchetat pentru corupţie. Din 2008, salariile au crescut de două ori. Dar la Bucureşti, şomajul este sub 4% iar creşterea PIB-ului se va situa undeva la 3,8% estimează Bruxelles în timp ce deficitul public va creşte.

România, care a preluat conducerea Uniunii Europene pentru şase luni, rămâne elevul rău. Corupţia este endemică iar economia subterană reprezintă o treime din activităţi, notează Le Figaro.

"Nu există dezechilibre majore în economie dar trebuie supravegheat riscul unei derive bugetare", afirmă pentru Le Figaro economistul Sylvain Bellefontaine.

Tinerii pleacă în străinătate iar populaţia scade dramatic: de la 23 de milioane de locuitori în 1990, la 19 milioane în prezent iar din acest motiv este tot mai complicat să găseşti muncitori calificaţi. “Este ţara europeană care investeşte cel mai puţin în educaţie”, regretă Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România. Costul mîinii de lucru creşte dar productivitatea scade.

Infrastructura nu se dezvoltă iar calitatea proastă a şoselelor plasează România la coada clasamentelor mondiale.

Sectorul informatic este unul dezvoltat – România este prima ţară care a experimentat la scară mare tehnologia 5G. Dar, România este considerată ca o placă turnantă în domeniul criminalităţii informatice.

Bucureştiul este unul dintre oraşele competitive ale Uniunii Europene în termeni de costuri salariale, completează un alt economist citat de Le Figaro – Ali Sokmen de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Uniunea Europeană a acordat aproape 30 de miliarde de euro Bucureştiului pentru perioada 2014 -  2020 dar o infimă parte a fost folosită. România are cel mai slab nivel de utilizare a fondurilor structurale europene, după Polonia şi riscă să rămână fără o parte din bani, atenţionează  economistul Sylvain Bellefontaine. (Mai multe detalii AICI)

Moralul investitorilor din zona euro a ajuns luna aceasta la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, arată un indicator al grupului de cercetare Sentix. Brexitul ar trebui să se întâmple luna viitoare. Toată lumea speră la un divorţ cu acord, altfel, avertizează mulţi, va fi haos.

Până atunci, alte temeri se acumulează. Inflaţia din zona euro a decelerat la 1,4% în ianuarie, de la 1,6% în luna anterioară, spun datele Eurostat, un nou indiciu că regiunea se confruntă cu cea mai severă încetinire economică de după criza datoriilor, scrie Handelsblatt. În această privinţă, cele mai mari motive de îngrijorare le dă Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al UE. Cele mai recente date, ale firmei de servicii financiare Markit, arată că activitatea din industria manufacturieră germană s-a contractat în ianuarie pentru prima dată în ultimii patru ani. Preşedintele băncii centrale a Germaniei Jens Weidmann a prezis că încetinirea economică va dura mai mult decât s-a crezut până acum, PIB-ul urmând să crească cu „mult sub“ 1,5% anul acesta. Germania a evitat la limită o recesiune tehnică la sfârşitul anului trecut. Îşi va reveni? Gavyn Davies, fost partener la Goldman Sachs, fost preşedinte al BBC, investitor, milionar şi colaborator al Financial Times, este optimist. El crede că încetinirea economiei germane, chiar dacă aceasta este mai sensibilă decât alte economii europene la ciclurile de creştere din China, este prea puternică pentru a fi explicată doar prin încetinirea Chinei. Unele modele economice arată că avansul activităţii din Germania este cu un punct procentual sub nivelul la care ar trebui să fie având în vedere legăturile normale cu China. Astfel, explică Davies, încetinirea germană se datorează probabil unei concentrări de şocuri excepţionale din sectoarele industriale. Aceste şocuri nu sunt conectate la factorii fundamentali macroeconomici şi ar trebui să dispară curând. Greg Fuzesi, strateg la JP Morgan, a identificat de unde vin şocurile. Producţia auto s-a prăbuşit în T3 din cauza implementrii lente a unor noi reguli de verificare a emisiilor. Producţia încă nu şi-a revenit complet.  Apoi, activitatea din industria chimică a scăzut în T4 deoarece reducerea drastică a nivelului apelor Rinului a făcut extrem de dificil transportul cu barjele pe fluviu şi a restricţionat alimentarea cu apă a fabricilor. Situaţia s-a îmbunătăţit în decembrie. Şi producţia din sectorul farma s-a prăbuşit brusc în T4, probabil din cauza unor perturbări severe şi neexplicate în producţia unei singure companii de profil. Revenirea se va întinde, probabil, în T1 şi T2 2019. În aceste condiţii, prezice Davies, rata anualizată de creştere a economiei germane va ajunge la 2-2,5% în primul semestru al acestui an. Riscul de recesiune a dispărut! (Mai multe detalii AICI)