DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Presa maghiară - Hai să avem un nou inamic: România

Szijjarto ungaria

Adevarul:

Despre ministrul de Externe al Ungariei se pot spune multe lucruri, dar nu şi că este un model de virtute diplomatică, a comentat site-ul de analize politice hungarianspectrum.org, după ce Péter Szíjjártó le-a interzis diplomaţilor din toate misiunile externe ale Ungariei să ia parte la festivităţile organizate de ambasadele României pe 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale.

De când a ajuns la conducerea Ministerului de Externe al Ungariei, nu numai că a scăpat de diplomaţii experimentaţi, dar a folosit şi un limbaj rar auzit în lumea diplomaţiei, adaugă hungarianspectrum.org în editorialul „Hai să avem un nou inamic: România“.

Péter Szíjjártó a atacat dur miniştri de externe, preşedinţi, premieri - pe oricine care a îndrăznit să rostească un cuvânt împotriva Ungariei.

Dar, de fapt, scrie sursa citată, el nu a făcut altceva decât să urmeze instrucţiunile date de premierul Viktor Orban, care, la prima sa întâlnire cu ambasadorii ungari, le-a spus că nu pot lăsa fără răspuns declaraţii „neadevărate“ despre ţară.

„Astfel, precum diplomaţi din republici bananiere, ambasadorii ungari scriu în mod curent scrisori către editori ai unor publicaţii importante din ţările în care servesc. Un obicei destul de dezagreabil“, scrie hungarianspectrum.org, site al cărui principal editor este Eva S. Balogh, care a predat istoria Europei de Est la Universitatea Yale.

Relaţiile Ungariei cu vecinii săi sunt greu de evaluat, întrucât sunt volatile. Într-o lună Szíjjártó trimite scrisori de ameninţare preşedinţilor, premierilor, miniştrilor de Externe din Croaţia, Slovenia şi Austria, iar luna următoare aceleaşi ţări sunt lăudate de Viktor Orban.

Există însă şi excepţii de la această regulă: relaţiile dintre Ungaria şi Serbia par bune, în timp ce relaţiile dintre Ungaria şi România, proaste. Iar cea mai recentă mutare a lui Szíjjártó nu va îmbunătăţi situaţia legată de România, consideră site-ul citat, care a încercat să identifice şi cauza acestei atitudini.

Cel mai probabil, este vorba despre faptul că Viktor Orban este tot mai sigur pe el de când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite. În opinia premierului ungar, rezultatul alegerilor din America sprijină părerea pe care el şi-a exprimat-o în urmă mai multă vreme - va urma o realiniere majoră la nivel mondial.

Ziarul Financiar:

Ce a surprins în referendumul constituţional pierdut de premierul Italiei Mateo Renzi nu a fost rezultatul, anticipat de analişti, de pieţe şi de sondajele de opinie, ci amploarea înfrângerii, neintuită de sondaje.

Prin votul de respingere a refor­me­lor propuse de Renzi, Italia şi-a deschis uşa unui nou val de incertitudini într-un moment când mişcările poli­tice antieuro, anti­sistem şi populiste sunt în plină ascen­siune în Europa sau în alte părţi ale lumii.

Acum toată lumea este atentă la ce se va întâmpla cu băncile italiene, printre cele mai slabe verigi ale sistemului bancar european. Declinul lor ar putea împinge Italia afară din zona euro. Italia este a treia economie ca mărime din uniu­nea monetară. Ac­ţiu­nile băn­ci­lor ita­liene Unicredit şi Mon­te dei Paschi di Siena au înregistrat ieri scăderi substanţiale.

Pieţele au reac­ţio­nat cu calm la re­zul­tatul ne­ga­tiv al refe­ren­du­mului, semn că l-au an­ticipat. Mai multă in­sta­bi­litate în zona euro poate în­semna eforturi mai mari de sta­bilizare din partea Băncii Centrale  Europene care se pot traduce prin mai mulţi bani ieftini pentru pieţe. Însă scă­derea iniţială a euro arată că investitorii n-au intuit amploa­rea înfrângerii lui Renzi: aproape 60% din cei ieşiţi duminică la vot au respins propu­nerile de reformă ale premierului.

Pe unii analişti tocmai acest lucru îi în­grijorează mai mult. Votul negativ în­seam­nă că este puţin probabil ca refor­mele de care economia italiană are rapid nevoie pentru a fi competitivă în zona euro să poată fi im­plementate fără mari sacrificii po­li­tice. Italia nu va pu­tea concura în ceea ce priveşte costurile şi teh­nologia cu ţările partenere din zona euro. Propunerile de reformă ale lui Renzi vizau puteri mai mari pentru guvern de a-şi trans­for­ma ideile în lege şi măsuri de creştere a compe­titi­vităţii cum ar fi flexibilitate mai mare pentru companii de a face angajări şi de a concedia personal.

„Sentimentul antisistem este mai puter­nic decât dorinţa de reformare“, explică pentru The Wall Street Journal Stefano Stefanini, consilier la firma de lobby Podesta Group şi consilier al preşedintelui italian Giorgio Napolitano. „Există o opoziţie la schimbare, un conservatorism înnăscut.“

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.